Mândria de-a fi „jicovean”

Nici nu vă puteți închipui ce frumos este la Vicovu de Jos și-n zi de sărbătoare! Și nu orice sărbătoare, ci la împlinirea unui secol de la data sfințirii localului școlii, pentru că învățământ în limba română s-a făcut aici încă din secolul al XIX-lea.

 

Mare sărbătoare în sufletele vicovenilor, în general, și ale corpului didactic din comună, în special. Parcă și natura ia parte la această sărbătoare: cer senin, pur, pe care nu se află nici măcar un norișor, iar soarele este orbitor, la fel ca-ntr-o zi de vară. Doar copacii și-au lepădat veșmintele și temperatura aerului este cam scăzută. Aceeași natură frumoasă am admirat-o de la Rădăuți la Vicov. Ajunsă aici, delegația Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina a găsit școala în sărbătoare. Chiar de la intrare ne-au întâmpinat doi copii frumoși, îmbrăcați în minunatele lor costume populare, care ne-au urat bun venit și ne-au îndrumat spre sala de clasă unde va avea loc activitatea. Pentru început, după cuvântul de primire adresat de prof. Victor Iosif, amfitrionul acțiunii, a evoluat în fața asistenței grupul folcloric „Vicoveanca”, care ne-a încântat cu minunatele costume populare, dar și cu cântecele și jocurile populare locale. În plus, la șezătoarea prezentată, am putut cunoaște și alte nestemate ale folclorului vicovean: strigături, ghicitori, proverbe. Interpretarea acestor texte populare a fost făcută cu mare profesionalism de elevi, adevărați actori. Și-aici s-a văzut mâna măiastră a dnei prof. Ana Carcea, conducătoarea ansamblului folcloric. Dl prof. Vasile Petruneac, directorul școlii, a prezentat unitatea și, printre altele, a spus: ”Este o mândrie pentru întreaga comună, în general, și pentru colectivul de cadre didactice, în special, că un coleg de-al nostru a prezentat istoria seculară a învățământului din comună, elaborând o carte așa de apreciată”. Autorul cărții a prezentat asistenței fondurile documentare pe care le-a cercetat și cum a lucrat cu oamenii din comună, ale căror mărturii se regăsesc în paginile ei. „Acest volum document conține un număr enorm de informații, ceea ce te pune în situația, pe tine, ca cititor, să-l studiezi, nu să-l citești… Autorul a reușit să strângă un numeros colectiv didactic în jurul lui, care-a contribuit din plin la realizarea acestui volum… Aduce în fața cititorului întreaga pleiadă de cadre didactice și alți intelectuali ai comunei care, de-a lungul unui secol, au scris prin munca lor istoria acestei localități. Simpla apariție pe-o carte a numelui profesorului Iosif ne garantează calitatea cestei cărți”. Ing. Mircea Irimescu, președintele SCLRB, a adus un elogiu localității Vicovu de Jos. „Este singura localitate din Depresiunea Rădăuților care-a avut școală trivială în secolul al XIX-lea. Muzica populară românească va purta mereu și marca Sofiei Vicoveanca… Am rămas profund impresionat de momentul folcloric, care mi-a adus aminte de frumoasele manifestări la care am participat aici în anii liceului și chiar și mai târziu… Aici s-a desfășurat în ultimii 20 de ani cea mai densă activitate culturală din zonă și poate chiar din țară… Aici apare cea mai valoroasă revistă dintr-o localitate rurală, este cel mai mare volum de înregistrări de istorie locală, iar toate acestea vor rămâne în timp”. Și a recomandat tuturor să studieze această carte. Prof. Luca Bejinariu: „Dacă vorbele zboară, scrisoarea este veșnică. Dacă până azi școala din localitate nu și-a găsit actul de identitate, de azi îl are pentru veșnicie prin această lucrare remarcabilă a neobositului profesor Victor Iosif.” Prof. Petruța Bejan: „Preocupări nobile pe care le are dintotdeauna acest profesor. Mă bucur din tot sufletul pentru ceea ce-a realizat dl Iosif, pentru că-l știu încă din liceu ca pe un om conștiincios, talentat, cu mare putere de muncă și mare patriot. Prin tot ceea ce face și va face cinstește și localitatea în care s-a născut și profesia de dascăl.” Gheorghe Șorodoc, liderul sindicatului zonal: „Mă bucur că astăzi ne-au adunat aici cultura, istoria, tradițiile și relațiile stabilite între noi de-a lungul deceniilor. Rămâne faptul că autorul a strâns în această carte-document faptele celor care-au muncit în școală și în comună în ultima sută de ani.” Emil Ianuș: „Cartea abordează toate palierele vieții din comuna Vicovu de Jos și chiar de prin împrejurimi, sub aspect istoric, civic, geografic, social, economic și cultural. Cititorul află astfel și tragediile prin care a trecut sărmana noastră Bucovină.” După încheierea prezentării cărții și a exprimării opiniilor unora dintre participanți, a urmat o discuție destul de aprinsă la… un pahar de vin și de vorbă, cu fond muzical. Aici am putut afla și mai multe păreri admirative despre carte și autorii ei. Dar mă opresc aici. Îi las plăcerea cititorului să studieze cartea și să se gândească ce bine ar fi dacă fiecare intelectual și-ar prezenta localitatea în care s-a născut și pe care, după cum simt bucovinenii, să n-o uite niciodată.