Voloca cea eterna mireasă

În satul Voloca, trăiesc 4500 de oameni. Majoritatea locuitorilor sunt români. Maria Bojescu este bibliotecară la biblioteca amenajată în Căminul Cultural din localitate. Ea spune că în rafturile bibliotecii sunt adunate 18.000 de volume, cea mai multă literatură fiind în limba moldovenească și în limba română, dar sunt și cărți în limba rusă și în limba ucraineană.

 

Tot de la doamna Maria am aflat că cel mai mult este preferată de copii literatura religioasă. „Am adus și de acasă literatură religioasă, vin copiii și citim în fiecare zi inclusiv acatiste, citesc și eu, citesc și ei pe rând. Am și câte 50 de copii pe zi, clasa a V-a vine în fiecare zi. Abia așteaptă să termine lecțiile să vină la bibliotecă să citească cărticele de tot felul. Avem și presă”, ne-a spus bibliotecara. Copiii din Voloca citesc opere scrise de Mihai Eminescu, Vasile Alecsandri, George Coșbuc, Ion Creangă „Prefer să citesc cărți scrise de autori români, cum sunt Mihai Eminescu, Vasile Alecsandri, George Coșbuc, Ion Creangă. Sunt mulți scriitori care ne plac, dar aceștia sunt cei mai îndrăgiți”, ne-au spus Vlăduț și Pavel, doi din cei trei elevi întâlniți duminică după-amiază la biblioteca din Voloca. Sunt în clasa a VI-a, iar orele petrecute în bibliotecă sunt cele mai plăcute. Ei vin la bibliotecă în cel puțin cinci zile pe săptămână pentru a citi sau pentru a împrumuta cărți pentru acasă. Copiii ne-au mărturisit că nu citesc numai cărțile recomandate la școală la orele de limba română, ci citesc și cărțile recomandate de doamna bibliotecară. Tot de la ei am aflat că cea mai mare bucurie este „atunci când vin autorii din România să-și prezinte cărțile”, iar cele mai plăcute momente legate de literatura românească au fost petrecute la Humulești, la casa scriitorului Ion Creangă. „Ne-a plăcut casa în care a locuit Ion Creangă, pentru că este la fel ca cea descrisă în cărți. Am fost bucuroși că acolo am primit cărți pe care le-am putut lua acasă”, ne-au spus copiii. Tot la bibliotecă copiii vin să se pregătească pentru lucrările de control la limba română și la matematică, să învețe să coase din mărgele modele întâlnite pe costumele populare sau să deseneze. „Despre acest teritoriu al satului Voloca pe care ne aflăm noi astăzi, primele date istorice arată că au fost pământurile Mănăstirii Putna. Însă au trecut anii, a trecut timpul, iar astăzi noi suntem în sta-tul Ucraina. Voi sunteți cei mai apropiați vecini ai noștri. Dacă suntem despărțiți de hotar, cultura, limba cea română ne sunt comune. De aceea sunt foarte bucuros, ca primar al acestui sat, să avem oaspeți din România. Eu sunt primar de 10 luni, și asta dovedește că lumea ne recunoaște pe noi, românii acestui sat românesc”, a spus Valentin Glopina, primarul satului Voloca. Majoritatea femeilor din acest sat se îndeletnicesc cu creația vestimentară Voloca este renumită mai ales pentru creațiile vestimentare ale femeilor pricepute din acest sat. „Cea mai mare mândrie este populația satului, lumea noastră este vestită nu numai prin rochiile de mireasă care se fac aici, ci și prin profesori, prin oamenii învățați care au pornit de aici, suntem recunoscuți în Europa. Chiar dacă majoritatea ne știu prin rochiile de mireasă, acesta este un merit al satului nostru. Oamenii și-au dat interesul de a produce pentru a trăi bine și de a deveni vestiți în lume. Satul nostru, ca și majoritatea satelor din Ucraina, este destul de dezvoltat. Avem pe teritoriul satului două școli, în curtea uneia din școli aflându-se bustul lui Ștefan cel Mare, ca recunoaștere a luptei de la Codrii Cosminului, care la 26 octombrie a fost sărbătorită la școală, pentru a ne reaminti de acest eveniment. Avem o școală în construcție, avem ambulatoriu, bancă, poștă, am început lucrări de renovare a Căminului Cultural, statul fiind atent la cultură. Satul se dezvoltă și ne dăm seama că noi trăim vecini cu Europa”, a mai spus primarul din Voloca. Pregătirea elevilor se face și azi de către profesori emeriți Satul Voloca are grădiniță, școală pentru clasele primare și alte două școli, una în care elevii învață 9 clase și una pentru studii medii de 11 clase. Majoritatea elevilor care termină școala în satul natal continuă studiile la instituții superioare. „Îmi pare bine că toți profesorii din Voloca sunt absolvenți ai școlii noastre, s-au întors la locul de unde au obținut primele învățăminte. Avem profesii începând cu cele tehnice și terminând cu cele înalte. Absolvenți ai școlii noastre astăzi sunt doctori în științe în Elveția. Toți elevii din sat au trecut prin mâinile profesorului Nicolae Petrovici”, ne-a spus profesorul Nicolae Mintencu. Nicolae Mintencu, un profesor emerit Nicolae Mintencu a fost profesor de limbă și literatură română la Școala medie de cultură generală din satul Voloca. „Aceasta este a treia generație care a trecut prin mâinile mele. Nepoții celor pe care i-am învățat în clasele primare acum sunt în clasele a II-a până în clasa a V-a. A fost un lucru plăcut, pe care l-am îndrăgit din copilărie. M-am gândit să fac studii și le am făcut la Școala Pedagogică din Cernăuți. Am venit învățător de clase primare, apoi am terminat Universitatea din Cernăuți, limba și literatura moldovenească, avându-l ca profesor pe academicianul, profesorul și poetul Grigore Bostan, pe Vasile Levițchi, Ilie Popescu, doamna Chitari, Laura Bostan. Am avut de la cine să iau multe povețe și cunoștințe care îmi sunt de real folos. Am avut cu cine să mă asemăn”, ne-a spus profesorul Mintencu. Tot de la profesorul emerit al satului am aflat că „satul Voloca este bogat material, dar și spiritual. „De când s-au introdus facultățile cu plată a mai scăzut interesul față de învățătură. Și elevii îmi spun, de ce să îmi usuc creierii dacă tata mă va da la secția cu plată și o să am și eu studii superioare? Ce i drept, dragostea de studii superioare legate de artă, de cultură, de ceea ce este frumos este demult în inimile volocenilor. Avem 450 de absolvenți ai școlii cu studii superioare. În jur au fost făcute 40 de școli ucrainene, la noi aici a rămas școala românească datorită primarului care a fost pe atunci, Nicolae Paulenco… Probabil cunoștea limba rusă și s-a înțeles cu tovarășii care au venit și așa a rămas școala. În restul satelor au fost introduse după 1940 școlile cu predare în limba ucraineană”, ne-a mai spus profesorul Mintencu. „Să se apuce de carte, pentru că un om cu carte va fi și un patriot” Acesta este îndemnul profesorului Nicolae Mintencu. „Cel ce are carte va fi și un român bun, un om în mijlocul consătenilor cu stimă, cu autoritate și nu numai în raion, ci și în regiune și faima școlii și a satului Voloca trebuie să o ducă mai departe. Avem elevi, absolvenți ai școlii din Chișinău, doctori, artiști ai poporului, Ioan Paulenco – cântăreț de operă, artist al poporului, Dina Cocea, artistă de teatru, fratele ei, Lucian Cocea – artist emerit al Moldovei, doctori în științe avem din Leningrad până în Moldova și în alte țări. Cred că pe viitor, chiar dacă interesul a scăzut, s-a introdus sistemul Bologna, dar eu și alți profesori credem că nu trebuia lichidat tot ceea ce a fost în timpul sistemului sovietic.”