Popularea Bistriței cu păstrăv, de la izvoare la Ciocănești

Membrii Clubului Eco-Dorna din Vatra Dornei, împreună cu câțiva prieteni ai clubului, printre care s-au numărat șefii ITRSV și ISU Suceava, pe 14 august au populat Bistrița Aurie și Bistricioara cu câteva sute de exemplare de păstrăv fântânel.

 

Păstrăvul a fost oferit gratuit de păstrăvăria „Păstrăvul auriu” din Vatra Dornei, firmă administrată de Ciprian Vasile Dulgheru, firmă care a înregistrat “Păstrăvul afumat de Bucovina” la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci (OSIM) și l-a atestat ca produs tradițional. Primii peste 150 de păstrăvi, cu lungimi de 10-20 de centimetri, au ajuns în apele Bistriței Aurii, la Ciocănești, în fața a sute de spectatori care au fost prezenți la Festivalul Național al Păstrăvului. S-au întâlnit experiența cu entuziasmul și bucuria de a face ceva a șefului DSVSA Suceava, dr. Petrea Dulgheru, care a renunțat la a câștiga bani de pe urma a peste 100 kg de păstrăv produs în păstrăvărie, pentru a-l dărui apelor curgătoare de munte. Râul Bistrița, „o mană cerească” pentru Bazinul Dornelor „În zona Dornelor nu avem decât munții, Bistrița, aerul curat și văzduhul. Dacă la Suceava există Cetatea și capitala județului, la Rădăuți există Putna, la Humor există mănăstirile Humor și Voroneț, noi aici suntem alături de Bistrița și de munți. Trebuie să o promovăm, trebuie să promovăm zona pentru ca turiștii care ajung aici să poată să stea în condiții naturale, să consume produse ecologice adevărate. Bistrița este cel mai frumos și curat râu din țară. În urmă cu 50 – 60 de ani, Bistrița era foarte curată, erau toplițe, erau tot felul de amenajări, era păstrăv, se făcea populare cu păstrăv. S-a uitat acest obicei care menținea această apă la un nivel extraordinar. Vă aduceți aminte cum spuneau bătrânii: pun de o mămăligă și mă duc să scot câțiva păstrăvi… Din Bistrița sau de pe un afluent al ei. Noi ne dorim ca toate personalitățile dintr-o localitate, primarul, preotul, medicul veterinar, medicul uman, directorul școlii, elevii și oamenii din sate să se gândească la Bistrița și la afluenții săi. Este o mană cerească pe care nu o are nimeni. Să o păstrăm curată și să vedem păstrăv în ea! Și atunci turiștii ne vor aduce înzecit banii. Altfel, nu vom avea nicio șansă în turismul montan”, ne-a spus dr. Petrea Dulgheru. Cu păstrăv, pe șosea și pe drumuri de munte Bistrița Aurie izvorăște la 50 km distanță de Ciocănești, de la poalele Muntelui Gărgălău, din Munții Rodnei, izvorul fiind la o altitudine de 1850 m. Prima parte a traseului de la Ciocănești până la Cârlibaba nu a creat probleme. Odată cu ieșirea din Cârlibaba au apărut și primele probleme de transport al păstrăvului, din cauza gropilor mari de pe DN 18. Pentru a nu fi „amețit” în hidrobioane din cauza izbirii de pereții acestora, păstrăvul a fost lăsat să plutească în mai puțină apă, pentru a nu se face valuri foarte mari. La poalele Prislopului, mașinile membrilor Clubului Eco-Dorna și cea cu hidrobioanele cu păstrăv au părăsit DN 18 și au luat-o prin pădure, pe drumuri forestiere, mult mai confortabile pentru „regele apelor de munte”, până la confluența Bistricioarei cu Putreda, unde se formează Bistrița Aurie. „Moment unic pentru Bistricioara” După un proces îndelungat de aclimatizare a fiecărei găleți cu păstrăv, pentru a aduce temperatura apei în care a fost transportat (18 – 20 de grade) la temperatura Bistricioarei, de 4 grade Celsius, aproape 200 de păstrăvi au început să înoate în apa limpede de munte. „Este un moment unic pentru Bistricioara, pentru că a venit un grup de prieteni ai ei să-i ofere păstrăv fântânel. Păstrăvul adus din păstrăvăria «Păstrăvul auriu» este păstrăv fântânel, aici nu se poate popula cu păstrăv curcubeu. Păstrăvul curcubeu atacă totul și de aceea pe râul Bistrița putem da numai păstrăv fântânel sau indigen, care peste două luni va depune icrele, iar în următorii ani putem avea păstrăv spre izvoarele Bistriței. Am adus păstrăv, reproducători, care va urca spre izvoare, aproximativ 14 km”, a declarat dr. Petrea Dulgheru în locul de formare a Bistriței Aurii. Păstrăvul fântânel are o colorație deosebit de vie și de frumoasă. Spatele este brun-verzui, cu desene mai deschise la nuanță, are numeroase puncte roșii-portocalii. Crește mult mai repede decât păstrăvul indigen, iar hrana sa este bazată pe insecte în toate stadiile de dezvoltare (de la nimfă până la adult), peștișori mici, moluște, crustacee. Colorația maximă a masculului este în perioada de împerechere, fiind un adevărat spectacol să vezi masculii de păstrăv fântânel “îmbrăcați” în haine de nuntă. Păstrăv în cascadele Bistricioarei După un popas pentru odihnă și un pahar de afinată bucovineană sau palincă maramureșeană oferită de un grup de turiști din Borșa – Maramureș, care au apreciat acțiunea Clubului Eco-Dorna, s-a pornit din nou la drum pe cursul Bistricioarei spre izvoarele acesteia. Pentru că accesul spre cascadele pe care le formează Bistricioara se face pe potecă montană, păstrăvul a fost transportat pe o distanță de peste 3 kilometri în găleți, cu popasuri dese pentru oxigenarea apei. La una dintre cascadele din Cheile Bistricioarei, unde a fost posibil accesul, a avut loc și lansarea puietului. După câteva minute de la acomodare, păstrăvul se vedea la baza micii cascade cum încerca să învingă curentul de apă. Iar după alte minute de observație, acesta încerca să învingă curentul apei, pentru a înota „mai sus”. „Bistrița are o cădere medie de 14 m/km, iar de la izvoare până la confluența Bistricioarei cu Putreda, unde se formează Bistrița Aurie, are o cădere de 650 m. Coboară de la 1850 m, la 1200 m, cu o medie de cădere de 130 m/km”, ne-a spus ghidul montan Bogdan Negrea. Înainte de a ajunge la izvoarele Bistricioarei, am mai urcat cam 2 km pentru a admira relieful glaciar din Munții Rodnei, oferind, printre altele, imaginea de o frumusețe deosebită a Vârfului Ineu. „Se văd Munții Rodnei, se văd Ineul, Pietrosul, Creasta Pleșcuței, Masivul Gărgălău. Îi rog pe toți turiștii din România să nu uite că în Carpații Orientali cea mai frumoasă zonă este Valea Bistriței până la izvoarele ei. Să nu uite că izvoarele Bistriței vin din «Făgărașul Orientalilor», iar cine ajunge sus, pe Ineu, pe Pietrosul și pe Gărgălău, vede, când este senin, Făgărașul”, a precizat dr. Petrea Dulgheru. În Tăul Știol, la izvoarele Bistriței Coborârea până la locul unde au rămas mașinile a fost rapidă, la fel și drumul până aproape de Mănăstirea Prislop, loc de unde deplasarea până aproape de izvoarele Bistricioarei, la baza vârfului Gărăgălău, s-a făcut cu mașini 4X4, pe un teren accidentat, dar care oferă privitorului adevărata frumusețe a reliefului glaciar din Munții Rodnei. După 2 – 3 km parcurși pe jos, s-a ajuns la izvoarele Bistriței Aurii, care se află în căldarea Bistricioara, în Tăul Știol. Un lac glaciar de circa 1600 mp, cu o apă limpede care reflecta totul ca într-o oglindă – și care dă privitorului o iluzie optică, că ar avea o înclinație de câteva grade, dar nu spre vărsare, ci spre izvoare, astfel încât apele Bistricioarei nu ar trebui să părăsească lacul! „La izvoare, populam tot cu păstrăvi mari. Anul trecut am dat păstrăvi mici, iar pescarii noștri i-au prins și pe aceia. Îi rog să îi lase pentru că, dacă în toamnă vor depune icrele – și există posibilitatea ca o femelă să depună între 1000 și 3000 de icre –, în primăvară putem avea păstrăvi din cei aduși astăzi, aici” a spus Petrea Dulgheru. Lacul glaciar Tăul Știol a oferit și două exemple negative de conviețuire a omului cu natura. Membrii și prietenii Clubului Eco-Dorna au “colectat” PET-urile și pungile de plastic aruncate de turiști în albia lacului și i-au avertizat pe turiștii campați cu corturile în preajma acestuia să stingă focul făcut din jnepeni, pentru că încalcă mai multe reguli dintr-o rezervație naturală. Răspunsul primit din partea turiștilor: înjurături și amenințări la adresa ecologiștilor!!! Eco-Dorna, un club pentru ecologizarea Bistriței „Am înființat Clubul Eco-Dorna pentru a ecologiza Bistrița, pentru a-i sensibiliza prin diverse mijloace în special pe cei care poluează. Suntem o echipă de inimoși, care am venit pe banii noștri, cu mașinile noastre, pentru că vrem să ocrotim apele Bistriței. Sper să mai facă și alții gestul acesta, să populeze apele Bistriței cu păstrăv. Clubul Eco-Dorna va mai repeta această acțiune”, ne-a declarat președintele clubului, dr. Petrea Dulgheru. Păstrăvul produs în păstrăvăria dr. Petrea Dulgheru va ajunge din nou în apele Bistriței la sfârșitul acestei săptămâni, la Dorna Arini, cu ocazia populării apelor acestui râu în cadrul Festivalului Cetinii.