Hagigadar, un loc în care credința se împletește cu speranța

Mănăstirea Hagigadar din apropiere de Suceava a devenit, duminică, un viespar de oameni, peste 1000 de credincioși, printre care armeni din toate colțurile țării și din diaspora participând la Sfânta Liturghie prilejuită de sărbătoarea Adormirea Maicii Domnului.
 

Au oficiat arhimandrit Datev Hagopian, arhiepiscopul Bisericii Armene din România, și un sobor de preoți, printre care parohul comunității armenești din Suceava, Azad Mandalian. Potrivit tradiției, mulți credincioși au urcat în genunchi dealul pe care se află biserica Hagigadar („a dorințelor”, în limba armeană). Locașul de cult a fost înconjurat de trei ori, cei care s-au încumetat să parcurgă prosternați traseul sacral – și nu au fost puțini – fiind încredințați că rugăciunile lor sunt mai bine primite, iar dorințele li se vor îndeplini. La slujbă au participat președintele Uniunii Armenilor din România, senatorul Varujan Vosganian, deputatul comunității armene, Varujan Pambuccian, ambasadorul Republicii Armenia la București, Hamlet Gasparian, președintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Flutur, primarul Sucevei, Ion Lungu. După slujbă, credincioșii au fost binecuvântați, arhimandritul Datev Hagopian rostind, în limba armeană, o rugăciune pentru sănătatea celor prezenți; iar apoi preoții au împărțit struguri. Președintele Uniunii Armenilor din România, Varujan Vosganian, a declarat că Suceava „are capacitatea extraordinară de a atrage pelerini de pretutindeni, de a fi un loc în care credința se împletește cu speranța, și nu doar pentru armeni”. Între pelerini s-a aflat și un grup de 80 de copii de etnie armeană care se află în această perioadă la tabăra de vară a tinerilor armeni la Cetatea Zamca din Suceava. Specific cultului armean este faptul că hramul se ține întotdeauna duminica, indiferent în ce zi a săptămânii cade 15 august (Ziua Sfintei Maria). Anul acesta, Hramul Sfintei Mării, respectiv 15 august, a fost ieri, motiv pentru care, potrivit ritualului, hramul s-a ținut în duminica ce precede ziua de 15 august. Cel mai important fel de bucate al hramului armenesc (denumit „hurban”) este supa de vită cu „urechiușe”, nimic altceva decât delicioși colțunași minusculi, umpluți cu carne de vită. Supa se numește „hurud” sau „aganciabur”, iar fiecare “urechiușă” simbolizând câte o dorință a aceluia care a făcut-o. Anul viitor Mănăstirea Hagigadar împlinește 500 de ani.

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

SUMARUL EDIȚIEI