Rădăcinile neamului

Societatea pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina, în cei aproape 150 de ani de la înființarea sa, a desfășurat o activitate rodnică, pusă în slujba neamului românesc și a țării, în general, și a binecuvântatelor plaiuri ale Bucovinei, în special.

 

Filiala Bacău, una dintre filialele cu cei mai mulți membri, are și o activitate pe măsură, excelând prin activitate editorială, publicând, fără excepție, lucrări despre Bucovina, care au fost scrise de oameni din partea locului. Recent a fost scoasă de sub tipar lucrarea „Rădăcini” (fotografii din Bucovina), vol. II, tipărită pe cheltuiala proprie a filialei. Din discuțiile purtate cu dl ec. Emilian Drehuță, președintele filialei și realizatorul volumului, mi-am dat seama de imensul efort depus pentru a-l realiza. „Mai greu a fost să realizăm primul volum. Acesta s-a epuizat foarte repede. Cum, între timp, mai mulți colecționari și deținători de fotografii vechi și foarte vechi despre viața din Bucovina istorică și-au oferit pentru publicare numeroase fotografii vechi realizate la noi, ne-am gândit să realizăm și al doilea volum. Și sunt sigur că nu ne vom opri aici. Frumusețile Bucovinei nici nu pot încăpea într-un singur volum, indiferent de latura abordată”, mi-a spus Emilian Drehuță. În „Cuvântul lămuritor”, autorul aduce mulțumiri colegilor și prietenilor săi Ionică Andronic, Mircea Prelipcean și Gheorghe Horodnic, care „și-au încredințat colecțiile pentru împlinirea acestei lucrări, menită să readucă în atenția publică frumusețile portului popular bucovinean, de care ne îndepărtăm cu întristare, odată cu trecerea anilor” (E.D.). Am putea spune, fără să greșim, că volumul se constituie într-o istorie în imagini a tradițiilor populare, a costumului popular bucovinean, a obiceiurilor noastre, a etnografiei bucovinene. Demn de semnalat este faptul că autorul prezintă pe contrapagina titlului o hartă etnografică a Bucovinei istorice, care a fost întocmită în anul 1910 de istoricul bucovinean Ion Nistor, în urma recensământului populației făcut în acel an. Astfel ne putem da seama că prea puține localități din Bucovina istorică sunt prezentate în acest volum. Probabil a lipsit materialul fotografic. Fotografiile, în număr de 141, nu sunt prezentate într-o anumită ordine. Dar privitorul, după ce le trece pe toate în revistă, își dă seama că acestea pot fi clasificate după conținutul lor. Consider că este normal să prezint întâi fotografiile, format A-4, care ne prezintă „Comitetul de organizare a serbării de la Putna din anul 1926” și „Membrii consiliului de conducere a Organizației Studențești – Arboroasa din anul universitar 1926-1927”. Sunt fotografii foarte importante și pentru viața socială a României, în general, și a Bucovinei istorice, în special. Constatăm cu plăcere și satisfacție că o parte din aceste personaje sunt îmbrăcate în frumoasele noastre costume naționale, fiind un model și pentru actualele generații în cinstirea portului popular bucovinean. Partea cea mai mare a fotografiilor este ocupată de portul popular din diferite localități ale Bucovinei istorice: Ciudei, Cernăuți, Costișa, Sadova, Calafindești, Marginea, Voitinel, Călugărița, Horodnic de Sus și de Jos, Pătrăuți, Solca, Tereblecea, Siret și Crasna. Tot aici încadrăm și fotografia care-l prezintă pe Ion Băncescu, unionist, în anul 1918. În trei fotografii din anul 1890 sunt prezentate o tânără, un matur și un bătrân, grupate sub titlul „Oameni de demult amintesc de vremurile apuse”. Toate trei se constituie într-un adevărat tezaur; ele pot forma obiectul unui studiu despre persoanele respective, dar și despre portul lor. Între ansamblurile folclorice prezentate amintim „Arcanul” din Pârteștii de Jos, „Străjerii” din Horodnic de Sus și fanfara din Calafindești, membrii acestei fanfare fiind încadrați de tineri în frumoase costume naționale. Într-o fotografie este prezentată „Trecerea de la costumul popular la cel nemțesc”, dar nu se precizează localitatea din care sunt persoanele, pentru a ne putea forma o părere și despre costumele pe care le poartă. În schimb, „Trădarea costumului popular” este exemplificată printr-o fotografie făcută la Baineț în anul 1970. Se pare că în această localitate, „trădarea” s-a produs destul de târziu. În schimb, „Prezentul și viitorul României” sunt exemplificate prin fotografii din care ne zâmbesc fericiți copii îmbrăcați în frumoase costume populare. Din nou nu se precizează localitatea din care sunt personajele respective. Într-o fotografie făcută la Horodnicul de Sus în anul 1936 sunt prezentați zeci de horodniceni, fete, băieți, bărbați și femei, în frumoasele lor costume populare, de această dată ei fiind și membri ai organizației străjenești. Fotografia „Săteni și liceeni din Horodnic în perioada interbelică” ne arată că elevii de liceu, fete și băieți, erau îmbrăcați și în costume populare, obicei care era la modă între studenții de la Universitatea din Cernăuți, aceștia cinstind, cu evlavie chiar, costumul popular românesc. În fotografia „Bucovineni din ultima generație” observăm cu ușurință împletirea costumului popular bucovinean cu cel „nemțesc”, mai pregnant la costumul fetei. A rezultat un hibrid din această împletire, care nici nu place ochiului și nici nu va avea viață lungă. „Alai de nuntă în Pârteștii de Jos” (1931), „Nuntă la Rădăuți” (1958) și „Înmormântare”, iată fotografii care prezintă evenimente cruciale din viața omului. Și aici se evidențiază costumele naționale. Obiceiurile de Crăciun, de Anul Nou, ca și cele prilejuite de desfășurarea hramurilor din diferite zone sunt reprezentate doar printr-o singură fotografie, dar nici la aceasta nu se precizează din ce parte a Bucovinei este. Privitorul are prilejul să cunoască și milenarul meșteșug al făuririi ceramicii de Marginea, renumită de-acum pe întreg mapamondul, din rafturile atelierului în care lucrează un meșter la roata olarului privindu-ne diferite tipuri de ulcioare făurite de acesta. Nici arhitectura populară nu lipsește. Fotografiile „Case din Bucovina” și „Case din Depresiunea Rădăuților” ne prezintă două tipuri de case, model foarte vechi. Iar dintr-o altă fotografie ne privește, cam șăgalnic, un țăran care se găsește lângă o fântână cu roată, pe fântână fiind realizate diferite modele populare, din care nu lipsește cel al soarelui. Ochii nu ne sunt furați de cromatică, fotografiile fiind realizate alb-negru. În schimb, ne încântă croiala costumelor, varietatea modelele de pe cămăși, frumusețea costumelor: cămăși, ițari, catrințe, brâie, sumane, cojoace, bundițe, precum și chipurile zâmbitoare ale personajelor care ne privesc din fotografii. Maeștrii tipografiei „Europrint” din Bacău au realizat o carte de excepție. Vechile fotografii, unele chiar de peste un secol, au fost prelucrate cu mult profesionalism; litera folosită este destul de înaltă, iar tiparul a fost efectuat pe carton dublu cretat, lucios. Nu pot trece cu vederea un gest deosebit, plin de semnificații, al președintelui Filialei Bacău a CSLRB, ec. Emilian Drehuță, bineînțeles făcut cu acordul consiliului de conducere al filialei, care-a donat tuturor primăriilor din județul Suceava, pentru bibliotecile comunale, câte un exemplar din acest volum. „Am făcut un gest simbolic”, ne-a mărturisit dl Drehuță. Dar noi credem că este mai mult de atât: este un îndemn pentru intelectualii din județ de a scoate și ei la iveală asemenea comori, care, suntem siguri, mai există prin lăzile bunicilor noștri. Îndemnul nostru este scurt: luați această carte, întoarceți-i cu evlavie filele, pentru că-n ele este adunată o întreagă istorie ilustrată a Bucovinei noastre istorice. Și, ce este mai important, să popularizați aceste comori iar, dacă aveți posibilitatea, să dați și dvs. la iveală asemenea comori ale neamului nostru!