Omul invizibil

…Să fie vreun deceniu de când nu l-am mai văzut și n-am mai auzit nimic de dumnealui? Dar iată că, deunăzi, dl Vasile Andronic – care odinioară ni se făcuse cunoscut ca reprezentant al Asociației Naționale pentru Dovedirea Abuzurilor, iar în această calitate se implica în „războaie” în legătură cu, mai ales, reîmproprietărirea sătenilor – reveni în redacție. Revăzându-l, recuperându-l din amintiri (recuperând și ANDA, despre care nici nu mai credeam că există), mi-am spus că, iată, au trecut atâția ani în care, probabil, în județ n-au mai fost abuzuri de semnalat.

 

Acum? Acum ne-a lăsat un text bătut la mașină, cu antet al asociației cu sediu la București, cu număr de înregistrare și cu semnătura dumisale peste o ștampilă palidă: „Comunicat”. De fapt, aș spune, un scurt pamflet care vizează un nenumit deputat dintr-un numit colegiu electoral al județului. Aflăm cum, din discuțiile purtate „cu mai mulți cetățeni” din comunele colegiului, ar fi aflat că aceștia nu-l cunosc pe deputat (s-ar înțelege și că nu l-au cunoscut vreodată, și că nici nu l-ar fi votat), că nu i-ar fi auzit glasul în Cameră, că nici măcar „funcționarii primăriilor nu-l cunosc și nici nu știu cum arată”. Cu toate acestea, fiindcă e „criză” și oamenii aceia riscă „să moară cu mațele goale”, aflăm totuși că ar fi nevoie de deputat, acum, „în preajma campaniei agricole de însămânțări”, fiindcă „au nevoie de sfatul lui” (așadar, au toată încrederea în parlamentarul nevăzut?) și au „ofuri” pe care să le transmită „acolo, sus”… Luând aminte la toate acestea, nu pot, totuși, să nu mă întreb: dacă nu l-au văzut și nu l-au cunoscut, cum oare o să-l recunoască pe când li se va arăta?! Iar dacă nu-l vor recunoaște, cum vor putea să-i vorbească și să-l asculte?!!