Proiectul s-a aflat sâmbătă la a IV-a sesiune de dezbateri, dar sindicatele au ieșit din sală și nu vor să audă de el > Ele nu sunt de acord cu multe dintre schimbările din lege, dar trecerea clasei a IX-a la gimnaziu și desființarea titularizării i-au nemulțumit cel mai mult > În județul Suceava, părerile sunt împărțite, dar modificarea ciclurilor din învățământ îi deranjează cel mai evident pe directorii de școli
Proiectul Legii educației a pus sindicatele din învățământ pe un butoi cu pulbere, iar faptul că se află la a IV-a sesiune de dezbateri, organizată sâmbătă, inclusiv cu ele, nu a detensionat situația, sindicatele părăsind discuția.
Într-un comunicat dat publicității pe site-ul său, Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului a precizat că „regretă atitudinea conflictuală pe care sindicatele din învățământ au înțeles s-o adopte părăsind dezbaterea și consideră că doar dialogul este soluția creării de noi oportunități pentru educația elevilor și studenților din România”. Totodată, MECTS spune că „dezaprobă comportamentul duplicitar manifestat de unii lideri sindicali, care la întâlnirea de astăzi au evitat să-și prezinte punctele de vedere pe textul legii, preferând să facă acest lucru în fața camerelor de luat vederi”.
Reamintim că, vineri, Biroul Executiv al celui mai mare sindicat din județul Suceava, Sindicatul Județean „Spiru Haret”, care numără peste 8000 de membri, a cerut, printr-un comunicat, ministerului, având acordul tuturor membrilor, să fie retras proiectul de lege și să fie dezvoltat cu toți cei implicați. Liderul acestui sindicat, prof. Constantin Cernica, ne-a precizat că în actualul proiect sunt mai multe prevederi cu care sindicatele nu sunt de acord, dar în primul rând sunt cele care prevăd împărțirea ciclurilor de învățământ (introducerea clasei a IX-a la nivelul gimnaziului), desființarea titularizării și transferul la nivelul conducerii școlilor a deciziei cu privire la angajarea dascălilor și încheierea contractelor cu ei.
Ministrul educației susține că s-a conceput acest proiect doar „prin prisma interesului copiilor, studenților, părinților, dascălilor”, considerând că „centrul de greutate pentru un sistem de calitate este un corp profesoral de calitate”, a declarat ministrul Daniel Petru Funeriu.
Concurs de angajare la nivelul școlii, definitivat în loc de titularizare, bacalaureat cu două probe, liceu de 3 ani, cazier pentru elevii cu abateri
Legea educației aduce foarte multe noutăți legate de elevi, profesori, părinți, directorii de școli, de modul de organizare a școlilor, a examenelor naționale etc. Astfel, conform proiectului, directorii de școli își vor putea alege profesorii de la catedră prin concurs, organizat în școlile care au personalitate juridică (cu peste 300 de elevi), profesorii vor fi evaluați anual de către directori și, în funcție de rezultate, li se vor prelungi sau nu contractele la catedră, salarizarea se va face în funcție de performanță.
Definitivatul va lua locul titularizării și va fi un examen național, organizat de Ministerul Educației, și nu va mai putea fi susținut oricând, cum este acum. Cadrele didactice vor fi obligate să se pregătească permanent, după 5 ani de la obținerea definitivatului ele trebuind să aibă cel puțin 90 de credite acumulate în urma cursurilor de perfecționare.
Reprezentanții părinților vor putea participa la ședințele profesorilor școlii, dar fără a avea drept de vot. Ei vor face parte și din consiliul de administrație al instituțiilor școlare.
Examenul de liceu și chiar admiterea la facultate sunt „la liber”, astfel că fiecare liceu, respectiv universitate, va decide cum își alege candidații.
Grupa pregătitoare trece la clasele primare, iar clasa a IX-a, la gimnaziu. Prin urmare, liceul teoretic ar dura trei ani (clasele X-XII), iar cel cu profil tehnologic va avea 4 ani (clasele X-XIII).
Pentru elevi, veștile nu sunt prea bune: abaterile disciplinare vor fi trecute în cazier. Dosarele cu note, medii generale și caracterizări făcute de profesorii de la clasă vor însoți copiii de la grădiniță până la ultima clasă de liceu. Bătăile din școală și fumatul vor fi și ele trecute la dosar, care e important, pentru că va conta în proporție de 70% la admiterea în liceu și tot el va face departajarea în cazul mediilor egale.
Proiectul mai prevede admitere prin concurs la liceele considerate bune și bacalaureat la două probe scrise.
„Titularizarea la nivelul școlii mi se pare o idee bună, pentru că profesorii care-și fac treaba nu vor avea de suferit”
Faptul că directorii vor avea ultimul cuvânt de spus în problemele legate de angajarea dascălilor, evaluarea lor, față de organizarea concursurilor de angajare este considerat „bun” de către directorii cu care am discutat pe marginea acestui proiect. Niciunul nu s-a arătat îngrijorat că organizarea concursului pentru ocuparea posturilor la nivelul școlii ar putea aduce suspiciuni legate de obiectivitate și corectitudine:
Comentarii