S-ar spune că anumite date statistice se bat cap în cap. S-ar putea spune și că nu-i curios că se întâmplă astfel, existând bănuieli că, și astăzi, pe alocuri (nu numai la noi!), cifrele se mai rotunjesc, realitatea se mai cosmetizează, ca să dea bine atunci când este cazul să dea bine undeva… De pildă, recent, Biroul de Statistică al UE anunța că 17% din locuitorii Uniunii trăiesc „sub pragul sărăciei”. Cine sunt săracii, unde s-ar pune „pragul”?
L.D. CLEMENT
La lefurile/ veniturile mai mici de 60% față de etalonul salariului mediu dintr-o țară sau alta (evident, la noi, mai mic decât în multe altele). Și nu e deloc surprinzător că printre statele fruntașe la producția de săraci se află și România (repet: cu niște săraci a căror sărăcie se raportează la „bogații” și bogații autohtoni, nu a europenilor; nici măcar ca medie), alături de Grecia, Letonia, Lituania și Spania. Însă ce să mai spui când afli că BNR anunță că „depozitele gospodăriilor populației sunt în creștere în România” (deși procentual creșterea e minusculă)? Asta în vreme ce în Europa depozitele respective sunt în scădere. BNR explică: în Europa, „scăderea este determinată de creșterea consumului, pe fondul unei încrederi mai mari a populației în stabilizarea economică”. Ce nu spune BNR, dar reiese la citirea pe dos, este că în România (campioană la săraci) creșterea este determinată de scăderea consumului, pe fondul neîncrederii populației în stabilizarea economică. Așadar, amărăștenii noștri presimt că vin zile și mai negre și, din toată sărăcia, se străduiesc să mai pună și deoparte, la ciorap. Iar dacă ciorapu-i găurit (la propriu), îl țes și-l cârpesc, nu cumpără altul nou.
Comentarii