Că fotbalul a devenit o goană după bani, imagine în scop electoral ori pur și simplu o chestie de fanfaronadă (în funcție de cine se află în spatele unui club), nu mai este de mult o noutate. La nivel de echipă națională ne bucurăm că am învins pescarii feroezi cu 1-0, suntem în al nouălea cer că avem patru echipe în Europa League și una în Champions League, dar nimeni nu vede ori nu dorește să vadă că fotbalul românesc este într-un amplu proces de ruralizare. De la cel mai mic la cel mai mare nivel.
Încercam ieri să arunc o privire peste programul Cetății Suceava în acest tur de campionat. Sâmbătă jucăm cu Chiajna, iar apoi la Brănești. În etapa a șaptea mergem la Snagov, iar pe 24 octombrie, la Suceava vine Săgeata Stejaru.
La primăvară, fotbaliștii Cetății l-ar putea vizita pe cel mai bătrân cetățean din țara noastră:
Tănase Tănase
Chiajna (8100 de locuitori, Ilfov), Brănești (8700, Ilfov), Snagov (5700, Ilfov), Stejaru (aproape 2300, printre care și cel mai bătrân cetățean al României, Tănase Tănase de 115 ani, Tulcea) sunt numele unor comune ale căror echipe au ajuns în ultimii ani în al doilea eșalon al fotbalului românesc. Apreciez interesul pentru sport din aceste comune, dar nu mă pot bucura. Faptul că investitorii în sport se retrag în orașe mici nu este foarte bine din punctul de vedere al Măriei Sale SPECTATORUL. Sportul, ca și arta, trebuie simțit (văzut, pipăit, auzit, mirosit, gustat) de cât mai multă lume. De aceea olimpiadele, campionatele mondiale și continentale, competițiile de larg interes se desfășoară în aglomerații urbane mari și foarte mari, în condiții de cultură și civilizație de ultimă generație.
Mentalitatea de tip american, capitalist și concurențial, potrivit căreia anybody can make it, fără să necesite un set de valori certe, s-a impus și în fotbal. Și ce soluție au găsit cei care conduc fotbalul? Să le cânte în strună investitorilor care se retrag în astfel de comune, ba, mai mult, să își tragă și niscaiva foloase materiale. Și uite-așa, am ajuns să avem o campioană dintr-un orășel cum este Urziceni (ceva mai mult de 17.000 de locuitori) iar mai nou în Liga 1 și-a făcut loc Curtea de Argeș (35.000) și abia ce au retrogradat Mioveni (35.000) și Otopeni (10.000). Să nu uităm că nici seria de vest a ligii secunde nu a scăpat, acolo existând chiar o echipă a unui sat, Covaci (1700 de locuitori, din Timiș). Iată de pildă câteva echipe care erau în prima serie a Diviziei B în sezonul 1999-2000, când Foresta Suceava reușea ultima promovare în prima ligă: Midia Năvodari, Dacia Pitești, Sportul Studențesc, Metrom Brașov, Tractorul Brașov, Laminorul Roman, Politehnica Iași, Gloria Buzău, Chindia Târgoviște, Dunărea Galați etc. Nicio comună. Desigur, e normal să existe și excepții. La noi însă excepțiile se înmulțesc de la an la an și e clar că ne paște o adevărată ruralizare a fotbalului. Excepție puteam numi ascensiunea din anii ’90 a Unirii Tomnatic (sat la acea vreme, acum comună din județul Timiș, cu 3.000 locuitori).
De aproape 10 ani, Suceava e pe lista neagră a municipiilor fără reprezentare în Liga I
Din păcate Suceava se re-găsește de aproape 10 ani pe lista neagră a municipiilor cu peste 100.000 de locuitori, care nu au reprezentare în primul eșalon al țării: Constanța (310.000), Brăila (216.000), Oradea (206.000), Bacău (175.000), Arad (172.000), Pitești (168.000), Sibiu (155.000), Târgu Mureș (149.000), Baia Mare (137.000), Buzău (133.000), Satu Mare (115.000), Botoșani (115.000), Râmnicu Vâlcea (107.000), Turnu Severin (104.000) și Focșani (103.000).
Unele din municipiile de mai sus au mai simțit aerul primei ligi, iar pentru altele, cum este și Suceava, Liga a II-a pare deja o căciulă prea mare și nici prezența constantă la matineu nu mai este o certitudine. Mai este și categoria celor care deja sunt în anonimatul Ligii a III-a.
Colac peste pupăză, următoarele două adversare ale Cetății au început campionatul în trombă, Concordia Chiajna și Victoria Brănești având maximum de puncte după trei etape. Oare vor promova în Liga I?
Comentarii