Din vorbă-n vorbă

De evitat

Un verb care, deși condamnat de apărătorii limbii literare, își face loc adesea în vorbire, devenind deprindere lingvistică (mai ales în presă și discursuri politice), este a concluziona. Poate unii cititori își amintesc, dintr-un citat introdus într-un episod anterior, că Andrei Pleșu îl asocia cu… prostia. Cel puțin pentru actualul stadiu al limbii române literare, ar trebui să susținem, în consecință, că acest verb nu există „oficial”, fiind o „creatură” lexicală prin care se încearcă uzurparea drepturilor legitime ale locuțiunii a trage o concluzie sau ale neologismelor a conchide (mai frecvent) și a conclude (mai rar).
 

Ar fundamenta o asemenea opțiune însuși DOOM (1 și 2), în care a concluziona nu apare deloc, fiind prezente, în schimb, cele două neologisme cu sens asemănător și având și un punct de plecare comun: lat. concludere (care, influențat de rom. a închide, a dat a conchide, iar preluat ca atare, a dat a conclude). Și totuși… Două dicționare de recunoscută autoritate – DEX și NDULR – se arată, dat fiind specificul lor lexicografic, mai puțin intransigente, înscriindu-l pe a concluziona cu definiții aproape identice: ”1 a trage concluzii (NDULR adaugă a conchide); 2 (fam.) a încheia discuția”. Evident, la locurile lor firești se regăsesc a conchide („a trage o concluzie, a încheia o expunere, o cercetare etc.”) și a conclude („a conchide, a încheia”). Din punct de vedere statistic (în temeiul utilizărilor atestate de internet), „clasamentul” acestor verbe concurente se prezintă aproximativ astfel: a tras concluzia – 827 000 de prezențe; a concluzionat – 256 000; a conchis – 209 000; a conclus – 2050. Iată și câteva citate din presă, care atestă, de asemenea, ofensiva lui a con-cluziona: „Ancheta în cazul morții prințesei Diana și a prietenului ei Dodi Al Fayed a concluzionat că în data de 31 august în tunelul din Paris a avut loc un simplu accident rutier” („Gândul”, 1 septembrie 2007); „Comisia a concluzionat că, din 2005, SIE a făcut 200 de interceptări, toate legale” („Gardianul”, 28 martie 2007); „a fost concluzionat la 2,48 milioane, față de prețul inițial…” („Adevărul literar și artistic”, 23 iulie 2008, p. 7). De menționat că față de alte verbe create în limba română în aceeași manieră, de la un substantiv + sufixul –(i)ona, cum ar fi a atenționa, a impulsiona, a ocaziona, lucrarea academică normativă se arată mai îngă-duitoare (ultima sa ediție – DOOM2, 2005 – acceptându-l chiar și pe a atenționa). În finalul acestui comen-tariu se cuvine… să tragem o concluzie. Conchidem, așadar, că este recomanda-bilă evitarea lui a conclu-ziona. Pe de o parte, ținând seama de autoritatea specia-liștilor (și a dicționarului normativ), care-l resping; pe de alta, pentru că nu putem ignora „aerul” său de for-mație lingvistică pretențioa-să, chiar semidoctă. În funcție de ce se va întâmpla în viitor – cine-și va adjudeca supremația și ce va decide următoarea ediție a DOOM – se va putea conchide și asupra oportunității recomandării de mai sus.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: