Îî, hîî…

Salutam la gazetă, ieri, cartea preotului Nicolae Cojocaru de la Câmpulung (minunat hrănită din spațiul spiritual oriental și având ca suport un pelerinaj sapiențial)… > Azi, îmi scot pălăria, pardon, șapca-cipilika, în fața lui Cătă Vega, ajuns în redacția noastră cu vreo câteva exemplare – Mulțam fain! – din noua sa plachetă de versuri, Natura căutării, apărută la editura Filocalia. Dă-i înainte, hombre! Se merită. Al’minteri, cum însuți zici: Ce căutare tristă-i viața când ochii caută efemerul, / puțin din cer misterul / se împlinește în veșnicia din mormânt.

 

Nu cunosc pe autor, mă știu, cât de cât, cu frățânele lui, preotul Vega de la Rădăuți (proprietar de Isabela, soțioara sa jovială și frumoasă, și propitar de… terenul megieș proprietății mele de la Sucevița, unde ju-nele vlădică își va face, măr-turisea, casă țărănească. Welcome! Mama băieților este profesoară de Română, iar… padre, tatăl, preot, mi se pare. > Iar noi să merem mai la vale cu… A, da’ până mai me-rem noi, să vă anunț, cu amă-răciune, că Maia Morgenstern așteptată, în astă vineri, prin urbea noastră cu spectacol, nu mai vine. Nu mai vine, din pricină de lipsă de spectatori. Bașca și meciul nostru cu Italia. Italia, cea zdrobită de zburătorii olandezi ai lui Van Basten. De asta, vom și avea meci fain vineri. Îi vom cotonogi rău de tot pe macaronari… > Vasile Andru, Terapia destinului… Cartea de față are un aspect practic, ea propune o lucrare cu sine. Am împărțit-o în trei părți: Inițierea, As-ceza, Realizarea. Sunt chiar etapele lucrului cu sine. Lu-crul începe prin scoaterea minții din mecanica ei zil-nică, extinzând spontan pu-terea sa. Asceză, în grecește, înseamnă practică. Noi tra-ducem prin „practica bunei sorți”. Realizarea survine fie după o zi, fie după o viață. Există o disciplină a bu-nei sorți? În ce constă ea, de unde își ia materia? Apro-piindu-ne de esența prac-ticilor inițiatice și sapiențiale străvechi, vedem că ele au o latură terapeutică și una iluminatorie. Demersul nos-tru se sprijină pe datele mile-nare, derivând din ele nu o căutare a supraputerii, ci o disciplină a ameliorării fiin-ței… Factorii care determină destinul vin din depărtări neștiute și din părți neștiute, din adâncul lumii și al timpului. Vreau să folosesc un limbaj nepretențios, deși materia este foarte pretențioasă. Aș vrea să vorbesc simplu. Să intimizez necunoscutul, să-l fac apropiat omului, locuibil. Iar când hermetismul nu poate fi ocolit, să-l abordez cu măsură. Vom păstra nota de rea-lism, stabilind o relație corectă cu lumea nevăzută, sau „lume potențială”. Cea mai corectă relație cu lumea nevăzută este gândirea pozitivă. Karma. Opriți-vă să reflec-tați la karma. Traduceți acest termen în 6 feluri și veți ajun-ge să-l traduceți prin DESTIN. Karma este acțiune fizică, a stomacului, a coardelor vocale, a ego-ului, a dorin-țelor. Observați-vă mâinile, hrana, vorbele, furiile și veți fi în legătură directă cu des-tinul. Karma este consecința actelor fizice și psihice. Karma este bilanțul tuturor actelor noastre. Este lanțul cauza-lității. Forța care leagă sufle-tul de șirul sufletelor. Dar, mai ales, karma este să-mânța altei karme, după cum omul este sămânța aceluiași om… Conceptul karmei ne apropie de o viziune modernă a destinului, ne apropie de biblioteca genetică în care stă scris jumătate din soarta noastră… Boon! Ăsta a fost Va-silie. Iar ca să vă pui și mai bine în temă, relaxându-vă, mai departe-mai departe, mai încet-tot mai încet, sufletu’mi nemângâiet…, să vedeți ce… karmă a avut – saracu’! – Du-nitru într-o sară! Și vă citez de pe ecranul telefonului meu, două puncte, de ce nu, vouă, mai norocoșilor: ora 21, 23 minute, 52 secunde: Tu ești adierea mea de vânt în zăpușeala grijilor de zi cu zi, tu-mi ești speranța că iubirea încă există, n-a dispărut cu totul! Pupici. Boon! Ora 22, 33 minute și 14 secunde, însă, îî-îîî…: Coșmaruri cât mai multe! Noapte de groază! Moarte în dureri! Asta îți doresc ție și scârbelor tale… Ata o fo’ istoria telefonică a lu’ Dunitru, uu, karma de mai ieri. Hî-hîî-hîîî! Așa-mi trebe, dacă umblu cu kuru-n do-uă-trei luntri, nu!? Să mă-nvăț minte. Da eu vreau să mă-nvăț inimă, nu minte, CORA-ZON! Iubiți cetitori, poate și voi astfel pățitori, vă voi mai ține la curenți cu… cur… sul a dragostelor mele chioare ș-a amorului, ama-rului-amnarului. Ghebos. Hî, hîî… d.b.