Meditații în perioada Triodului (IX)

La Duminica a V-a din Post, a Sf. Maria Egipteanca

„Acesta, dacă ar fi prooroc, ar ști… că femeia care se atinge de El este păcătoasă!” (Luca VII, 39) Dar Iisus, care era nu numai Proorocul proorocilor, ci și Dumnezeu ce știe toate, a cunoscut gândul fariseului, i-a spus o pildă și apoi l-a mustrat zicând: „Am intrat în casa ta și…” (Luca VII, 44-45) nu ai împlinit rânduiala ospeției care-ți cerea slujire față de cei ce-ți pășesc pragul casei, ori „ea cu lacrimi… și cu sărutare”, nu capul – cum se cădea tu să faci -, ci „picioarele mi le-a spălat… și sărutat… De aceea îi sunt iertate păcatele…” (Luca VII, 44-48).
 

După relatarea acestui episod, Sf. Luca nu pomeneș-te nimic despre felul cum a primit fariseul mustrarea, dar ne spune că „cei ce ședeau la masă au început să zică în sine: Cine este Acesta care iartă și păcatele?” (Luca VII, 49). Cu toții știm că El este Dumnezeu, dar celor de atunci Mântuitorul le-a precizat că iertarea este rodul mărturisirii păcatelor la picioarele Domnului, că urmarea este încununarea bărbăției cu care teai aruncat la picioarele Lui, și apoi arătând spre femeie a adăugat: „Credința ta te-a mântuit, mergi în pace!” (Luca VII, 50). Într-alt chip, dar după aceleași reguli, s-a petrecut și episodul pocăinței Cuvioasei Maria Egipteanca, căci și ea „era femeie păcătoasă”, ca aceea din vremea Mântuito-rului, ba chiar, cum singură o spune, „cea mai păcătoasă și arzând de pofta împreunării… timp de șaptesprezece ani, cu dorința de a se tăvăli în noroi”1 . Totuși, este o deosebire, anume că cea dintâi femeie îngenunchează la picioarele Domnului și I le sărută, iar Cuvioasa „a vrut să vadă lemnul cel de viață făcător al Crucii, …să i se deschidă ușa închinării, …și apoi a fost învrednicită de vederea Tainelor lui Dumnezeu!”2  Martorul celei dintâi femei iertate a fost un fariseu „cu darul cârtirii și ispitirii”, iar al celei din urmă a fost „Părintele Zosima, …trăitor într-o mănăstire din Palestina, aproape de Iordan”3 , care va spune monahilor toate cele petrecute, după ce, ajutat de un leu, va acoperi mormântul Cuvioasei. Biserica a așezat pomenirea celor două femei în Duminica a V-a pentru a ne arăta că și noi le putem urma… Pr. IONEL FILON 1 Pr. Ioan Drăgoi, „Viața Cuvioasei Maria Egipteanca”, Ed. Galați, 1992, pag. 86  2 Ibidem, pag. 88-89  3 Ibidem, pag. 84

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

SUMARUL EDIȚIEI