Humorenii, în stradă, cu mic, cu mare

> Cea de-a XV-a ediție a Festi-valului național de caricatură și literatură umoristică “Umor la… Gura Humorului” a primit aprecierea unanimă de “cea mai bună” > Humorenii și invitații lor au participat ziua la lansări de carte, spectacole de muzică populară, de teatru pentru copii, iar seara au ieșit cu toții în stradă, asistând la spectacole de muzică ușoară agrementate cu mici și bere > Ștefan Popa Popa’s a ales să-și serbeze jumătatea de veac la Gura Humorului, ministrul Gheorghe Flutur să-și prezinte în parada canină câinele Brutus, iar prefectul Orest Onofrei să călărească în parada cabalină > Caricaturiști veniți din întreaga țară au desenat, zilnic, fiecare, zeci de portrete, într-un decor care încerca să reconstituie atmosfera pariziană a anilor 1890, cu muzică bună domnițe și domnișori îmbrăcați în costume de epocă.

 

Metamorfoza unui oraș Orașul Gura Humorului a suferit, în perioada 10-12 iunie 2005, o adevărată metamorfoză. Urbea liniștită s-a transformat într-un furnicar foarte bine… organizat. Motivul l-a constituit desfășurarea „Zilelor orașului” și în cadrul lor, ca eveniment de vârf, a celei de-a XV-a ediții a Festivalului național de caricatură și literatură umoristică “Umor la… Gura Humorului”. Organizatorii (Primăria orașului Gura Humorului, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Suceava, Terra Design și Best Western, cu sprijinul ministrului Gheorghe Flutur) au reușit, în acest an, să realizeze o ediție în care, după cum a declarat dna Elvira Romaniuc, directorul Muzeului Obiceiurilor Populare Gura Humorului, ”nici o regulă veche nu a fost respectată”, manifestările desfășurându-se, în mare majoritate, în aer liber, având un real impact la public. Ediția a XV-a a Festivalului a fost una jubiliară, iar aprecierile oficialităților prezente (Theodor Stolojan, Gheorghe Flutur) pozitive. Totuși, cea mai importantă este opinia humorenilor: “Este foarte frumos, o plăcere. Până acum nu a mai fost niciodată așa ceva în Gura Humorului și sper că este începutul unei tradiții.” (dl Hera, 72 de ani); “Organizarea este deosebită. Pentru noi este ceva unic și suntem bucuroși de acest lucru. Există o varietate de acțiuni culturale și de divertisment care ne încântă.” (Camelia Ciornei, 41 de ani); “În viața mea am văzut 4 orașe în care s-au desfășurat astfel de manifestări – Suceava, Rădăuți, Gura Humorului și Vatra Dornei – dar, aici, este cea mai bună organizare. Totul arată incredibil – terase, concerte etc.” (Anonim, 27 de ani); “Este ceva nou pentru orașul nostru și este frumos. Trebuia să avem și noi ceva care să ne scoată din amorțeală. Au fost acțiuni pentru toate vârstele și pentru toate categoriile sociale.” (Cătălina, 18 ani); “Se simțea nevoia să se întâmple ceva și la noi. Cred că primarul este sufletul acțiunii. Sunt convins că, pe măsură ce va trece timpul, va fi din ce în ce mai frumos.” (Angel Tatu, 18 ani). Dispoziția primarului Marius Ursaciuc a fost respectată “În perioada desfășurării repetiției de vară pentru Serbările zăpezii, pe raza orașului Gura Humorului se interzic mofturile, supărarea, încrâncenarea și circulația autoturismelor în zona centrală”,” se spune în dispoziția primarului Marius Ursaciuc, din 10 iunie 2005, și “voia” sa a fost respectată. Humorenii au avut parte de un sfârșit de săptămână bogat în activități culturale și în divertisment, seria acestora fiind deschisă de colocviul “101 ani de urbanism și 100 de ani de învățământ în limba română la Gura Humorului”, de re-trospectiva “George Gavrileanu” și vernisarea celor trei ex-poziții prezente în Salonul de caricatură (Sorin Postolache, Ovidiu Ambrozie Bortă – BOA, Paula Șalar) de la Muzeul Obiceiurilor Populare. S-a continuat cu lansări de carte, premierea olimpicilor, lansarea revistei “Urzica vieneză”, concursuri și jocuri distractive susținute de trupa “Clovnii”, defilarea “Fanfarei de la Vorona”, concertul “Axiome”, recitalul Jean Paler și concertul “Desperado”. “La mulți ani, Ștefan Popa Popa’s!” Ziua de sâmbătă a stat sub auspiciile aniversării a 50 de ani ai caricaturistului Ștefan Popa Popa’s, cel care de aproximativ 10 ani este președintele de onoare al Festivalului, în perioade mai grele susținându-l și financiar. Ștefan Popa Popa’s a venit și în acest an la Gura Humorului cu o expoziție personală, în care a pus pe simeze ”acele momente pe care le iubesc și care consider că au făcut cotitură și în caricatura modernă, și în viața politică”, a declarat cunoscutul caricaturist timișorean (și, de ceva ani, în mare parte, prin adopție, și humorean). La vernisarea salonului, primarul Marius Ursaciuc a vrut să înceapă “emisiunea Surprize… Surprize din inima Bucovinei” urându-i lui Ștefan Popa Popa’s “ La mulți ani de 50 de ori”. Cunoscuta solistă de muzică populară Sofia Vicoveanca i-a oferit caricaturistului un buchet de flori, iar un tort pe… proporțiile lui Popa’s a fost adus de doi jandarmi. Decanul de vârstă al epigramiștilor, bistrițeanul Alexandru Misiuga (81de ani), i-a citit maestrului un “pomelnic” în care preciza: ”Ștefan, tu pe gânduri nu mai sta / Urcă-te repede în mașină / Să vezi noua Bucovină, / Că aici viața-i un nectar / Te așteaptă domnul primar / George Checheriță te-o cinsti cu o șliboviță / Și-o să-ți dea un colăcel / Ca să mai slăbești nițel.” Alte momente de suflet Aniversarea maestrului Popa’s a fost un moment de suflet desfășurat la Best Western Bucovina, în aceeași categorie incluzându-se și vernisarea expoziției de fotografie “Istoria în imagini a orașului de altădată” de la Muzeul Obiceiurilor Populare, definită de Elvira Romaniuc ca fiind “expoziția la care am visat de foarte mulți ani, transpunerea în realitate a acestui vis făcându-se cu sprijinul a foarte mulți humoreni. Astăzi, dumneavoastră vă simțiți într-o clipă de istorie, care începe înainte de 1890 și se sfârșește în 1999”. Expoziția cuprinde 150 de fotografii selectate din peste 400 și va fi deschisă până la sfârșitul lunii iunie. Tot în acea zi și tot în acel loc s-a lansat și albumul “Bucovina”, realizat de Direcția pentru Cultură, Culte și Patrimoniul Cultural Național și editat de tipografia “Terra Design”. Emil Ursu, directorul Complexului Muzeal Bucovina și fost director al Direcției pentru Cultură, Culte și Patrimoniul Cultural Național, a prezentat albumul ca fiind “o lucrare care a apărut chinuit, pentru că, de regulă, nu sunt bani pentru ceea ce trebuie să fie tipărit. Ideea acestei lucrări a apărut în aprilie 2004, când ne pregăteam să-l comemorăm pe Ștefan cel Mare și Sfânt”. Albumul este prefațat de academicianul Răzvan Theodorescu care “nu a crezut nici o clipă că va fi materializată această idee, dar a fost încântat de rezultat”, a mai precizat Emil Ursu. Având ca moto “Călător într-o lume care mai există”, albumul a fost ilustrat cu imagini selectate din peste 25000 de fotografii “din bucățica de țară în care trăim, fotografia păstrând ceea ce avem mai valoros și, poate, nu cunoaștem. Bucovina este cunoscută ca fiind regiunea mănăstirilor, dar ea suntem noi, oamenii, locul, peisajele”, a conchis directorul “Terra Design”, Marius Vasiliu. Pentru antren și divertisment, organizatorii le-au oferit humorenilor un recital Sofia Vicoveanca, precum și spectacolele susținute de Ansamblul Folcloric “Ci-prian Porumbescu” și An-samblul Folcloric al Casei de Cultură Gura Humorului. Cei care au preferat un concert de club au putut să asculte Macadam și Mike & the Blue Spirits. Pe scena amplasată în centrul ora-șului au evoluat, începând cu ora 20,30, K1 și HI – Q, toți humorenii fiind în stradă până aproape de miezul nopții. “Caricatura este surâsul inteligent al vieții” Ultima zi a Festivalului și a “Zilelor orașului” a fost canalizată pe două evenimente: vernisarea Salonului de caricatură și decernarea premiilor la cele două secțiuni (caricatură și literatură umoristică), precum și transmiterea în direct, de la “Casa Elena”, a emisiunii “Duminica în familie” prezentată de Mihaela Rădulescu. Salonul de caricatură din acest an a fost unul foarte bun, conținând 225 de lucrări a 83 de autori din țară și din străinătate, caricaturiști cu multiple participări și premii internaționale. Sistemul de panotare (pe panouri albe îmbinate) a dat multă luminozitate, punând foarte bine în valoare lucrările. “Ediția a XV-a este cea mai reușită după o perioadă când această tradiție aproape că trăgea să moară. V-aș propune un pariu pe leafa mea pe trei luni că, de-a lungul câtorva decenii spre viitor, n-or să mai fie bâlbâieli în organizarea acestui salon. Totul este foarte bun și cantitativ, și calitativ”, a precizat președintele juriului de caricatură, plasticianul băcăuan Vasile Mîndra Crăiță. Juriul, din care au mai făcut parte Mihai Pînzaru – PIM, Paula Șalar, Radu Bercea și Elvira Romaniuc, a deliberat asupra câștigătorilor premiilor, astfel: Marele premiu “George Gavrileanu” – Romeo Răileanu (București); premiul I – Viorel Baciu (Galați) și Constantin Veluda (București); premiul II – Florin Doru Crihană (Galați) și Gabriel Rusu (Tg. Mureș); premiul III – Leonte Năstase (Constanța) și Doru Ghiocel Olaș (Suceava). Premiul special al juriului a fost obținut de Gabriel Bratu (Galați) și Ștefan Balog (Aiud), premiul de excelență – Academia Liberă de Artă Grafică “Paula Șalar” (Suceava), premiul Viorel Corodescu – Alexandra Piuaru (Bacău) și Andreea Caizer (Bacău), premiul “Nova Bucovina” – Vlad Alexandru Cozma – Bacău. Juriul a mai acordat o mențiune specială – George Licurici (Suceava) și o diplomă de excelență – Viorel Corodescu – COV. Premiul pentru întreaga activitate artistică – oferit de “Nova Bucovina “ a revenit humoreanului Radu Bercea. La secțiunea literatură umoristică, juriul format din Marcel Mureșeanu – președinte, George Petrone, George Corbu, Eugen Albu și Ion Drăgușanul, a avut de ales din creațiile a 40 de autori din țară, care, anul acesta, “au trimis în concurs și epigrame de întâmpinare a evenimentului nu numai de critică”, după cum aprecia președintele acestei secțiuni. Regulamentul Festivalului prevede doar trei premii pentru această secțiune: premiul I – Cornelius Enescu (București), premiul doi Mihai Batog-Bujeniță (Iași), premiul III – Ioan Marinescu (Cluj-Napoca). Totuși, “pentru că au fost lucrări de mare valoare s-au mai acordat patru diplome speciale”, a mai precizat dl Marcel Mureșeanu. Acestea au fost oferite lui Sorin Olaru (SUA), Valerian Lică (București), Vasile Larco (Iași), Efim Tarpalan (Cluj-Napoca). Mugur Andronic, director adjunct al Complexului Muzeal Bucovina, a fost prezent în Festival în dublă ipostază: caricaturist (cu lucrări în salon) și autor de carte, lansându-și volumul “În umbra marilor imperii ucigașe”, o carte la care a visat peste 30 de ani, în care sunt evocate întâmplări din timpul războiului. “Este o carte dedicată tatălui meu, unchilor mei, bunicului, generației bunicilor și străbunicilor noștri”, a afirmat Mugur An-dronic. Tot în această ultimă zi, a festivalului, în cadrul emisiunii “Du-minica în familie”, mi-nistrul Gheorghe Flutur a fost prezent nu numai în calitate oficială, ci și ca humorean, parti-cipând la parada canină cu câinele său Brutus, iar Orest Onofrei a arătat că poate să fie prefect “și călare, și pe jos”, conform afirma-țiilor Mihaelei Ră-dulescu din emisiunea „Duminica în familie”. “Aleea Artiștilor” – “micul Paris” Timp de trei zile, în fața Muzeului Obiceiurilor Populare din Gura Humorului, a fost amenajată “Aleea Artiștilor”. Într-un decor gândit de directorul Festivalului, George Checheriță, care a încercat să reconstituie atmosfera pariziană a anilor 1890 (cu muzică bună, domnițe și domnișori îmbrăcați în costume de epocă, care făceau promenadă), caricaturiștii suceveni (Ovidiu Ambrozie Bortă – BOA, Sorin Ursan DELACLIT, Mihai Pînzaru – PIM), alături de colegi ai lor din țară, au desenat, zilnic, zeci de portrete. Astfel, pentru scurt timp, “Aleea Artiștilor” s-a transformat în “micul Paris”, reușind să evoce un timp trecut cu oameni din prezent. În final trebuie să amintim că primarul Sucevei, Ion Lungu, a afirmat că s-a aflat la Gura Humorului pentru „a fura” câte ceva, pentru că, în scurt timp, urmează “Zilele Sucevei”. Cum, la Gura Humorului, s-au desfășurat toate cu o precizie de ceasornic, organizatorii meritând felicitări pentru varietatea de momente culturale și de divertisment de bună calitate (fără manele și trupe de duzină), primarul Lungu are din ce se inspira. Așteptăm să vedem ce va fi…