> Motivele pentru care nimeni nu-și vede propriile cusururi – îmi spuse la vreme mentorul meu –, și mai cu seamă scriitorii, e următorul: când scrii, chiar despre lucruri insipide, te afli vrând-nevrând într-o stare de excitație pe care o iei lesne drept inspirație; chiar și pentru o carte poștală e nevoie de un minim de “căldură”, în orice caz de-o lipsă de indiferență, de oleacă de ritm. Cum nimic nu se face la rece, îndată ce ai făptuit ceva, te și crezi… talentat. Nimeni nu ajunge să fie încredințat de neantul înfăptuirilor sale. În orice formă, “creația” presupune o participare a ființei noastre. Iar noi nu putem concepe că ceea ce își are obârșia în noi nu valorează chiar nimic. Hmmm, nasol! Chiar trebe’ să dăm în primire?!… > Un tip intitulat Ro-bert Service, ticer pe la Oxford, a scos o carte frumușea despre Stalin. Care Tătuc este văzut, astăzi, de o treime din populație ca un tiran lipsit de omenie care a ucis milioane de nevinovați. Pe de altă parte, altă treime îl vede ca un baci înțelept care a condus cireada numită Sovietica Uniune la stadiul de mare potență planetară! Eu, pe de altă parte, trăsei o fuguță până la Moscova, unde-s – pe bune! – cele mai frumoase și mai ele-gante femei din lume. Parol d’honneur! Și tot la Moscova văzui pe taica Lenin în mausoleu (cu pumnișorul mâinii drepte încleștat și mirosind încă a amenințare) și alți ruși mari de-ai lor. Și vă mărturisesc că cele mai multe & benga ofrande, cele mai multe flori sub zidurile Kremlinului și pe la statuile lor sunt la Gagarin, Stalin și Lenin. Ordinea, de la o zi la alta, e una capricioasă… > Iar pe la noi, unul de prin Tulcea, de meserie țigan, turc și musulman, numit Ibram Amet a… puit 24 (do-uăzecișipatru) de plodani. El zice că… din pricini de foame. Da’ megieșii cârtesc că unii sunt făcuți de… Setilă-Lătzi-Holercuilă, iar pe ultimii cum că i-ar fi prăsit de… somn. Poate-nvață – dă, tată, cu biciu-n mine – și amicul De Be niscai tehnici de… puericultură mai de Doamne-ajută. Că, uite, are juma de veac la curriculum și… nema. Au poate căăă… Ia ne panimaiu… (D.B., auster astăzi)
> Vrei să afli ceva mai mult decât știi despre misterul cromaticii de la Voroneț? Atunci, cată de găsește almanahul scos de academicii cațavenci – 100 de motive pentru care n-am plecat din România (pagina 78). Voronețul, cu capela sa sixtină – mioritică, mânăstire înalțată în timp record la anul 1488: în trei luni, trei săptămâni, trei zile… Iar noi (familia Brădățanilor ot Drăgoiești) purtăm în Tribunalul Sucevei un proces de partaj care durează – f. tălâmb – de exact… 3 (trei) cincinale.
Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!




























Comentarii