Statul a stat ce-a stat, dar în cele din urmă a binevoit să ne ia la numărat. Lucru bun și cu folos, păstorul cu grijă de turmă – fie el și analfabet – cată să și-o inventarieze, cu măgari cu tot, până nu i-o mănâncă lupii, băncile sau recesiunea.  Citeşte

  Păstrați liniștea! În ce? Că de unde atâta belșug de camere frigorifice (eventual celule), să încapă toți lătrăii? Nu scuipați pe jos! Am face-o, cu nestăvilit entuziasm, în sus. Dar dacă se interpretează? Închideți ușa! În nasul cui? Că dacă ne-ar bate la ea cine merită, nu ne-am rezumaCiteşte

Pomana porcului de post: Gluma veche (că-i tăiați de pe listă, de Ignat) foarte mult ne-a indignat. Vor rămâne nevotați?   Sus, boieri! Nu mai dormiți! Cu colindul vechi insiști, dar sunt treji și fac averi și-au ajuns capitaliști, deci nu prea mai sunt boieri. Steaua sus răsare! Nu eCiteşte

Orice configurație statală care se respectă cât de cât cată să aibă o orânduire – că așa, că altminteri, că invers –, altfel n-are cum funcționa în neorânduială, de la democrația originală la dinastia prezidențială paralelă cu monarhia dramaturgică, trecând prin babilonia neconstituțională și brambureala instituțională haotic reglementată.   (DacăCiteşte

Motto: Dotați cu mâncărici la limbă

A fost odată cum nu știm ce-o fi fost de capul lor, când se potcoveau puricii cu nouășnouă de ocale, așa cum ne potcovesc astăzi pe noi cu o mie și una de angarale, plus tranchilizantele de adormit sugarii.   Pe atunci, Feți-Frumoșii treceau fluierând din trișcă de pe tărâmulCiteşte

Înțelepții mișună printre noi ca furnicile după ce au în cap, dar noi nu-i localizăm, din cauză că forfotim ca orbeții după ce n-avem în burtă. Ei își deversează înțelepciunea în ce li se pare că ar conține șanse să se conserve, dacă nu să se reverse. Un loc deCiteşte

(și-s experte la sforăitul firoscos și la întors țara pe dos)   De ce nu-mi vii Mihai Eminescu

  I – Să nu cunoști alți zei paralei în afara Banului, că el e începutul și de la el ți se poate trage sfârșitul. II – Nu-ți face chip cioplit după toți neciopliții. III – Că Euro, că Dolar, că Liră, că Ron, să nu iei foșnetul lor înCiteşte

Nu că s-ar primeni ele cine știe ce, dar se mai prefac – când li se pare că s-ar lovi mai bine – la configurație și la tâlc: prostul potrivit pe postul hărăzit. Și nu-ți aduce anul cât îți umflă fiscul, de-ți stă ceasul.   Sau se mai lungesc: ceCiteşte