Literatură, istorie şi artă la poale de Călimani

Timpul generos  din  această  primăvară a deschis mai devreme frumuseţea inegalabilă  a  florilor bujorului de munte, ceea ce a determinat administraţia locală din comuna Şaru Dornei să grăbească şi data desfăşurării cunoscutei sărbători dedicate acestei minuni a naturii, care coincide şi cu Ziua localităţii. Anul acesta, Sărbătoarea Bujorului de munte a împlinit treisprezece ani, un număr norocos, pentru că a fost vreme frumoasă şi gazdele au pregătit un program deosebit, care s-a derulat  pe parcursul a două zile, la început de iunie.

 În prima zi, aşa cum ne-a obişnuit administraţia locală, în frunte cu primarul Ioan Cătălin Iordache şi cu inimoasa directoare de Cămin Cultural, Vasilica Dascălu, la sediul Parcului Naţional Călimani  au avut cuvântul scriitori, pictori, istorici,  artişti populari, fotografi, colecţionari ş. a. Directorul Parcului Naţional Călimani, ing. Basarab Bârlădeanu, s-a arătat, ca de fiecare dată, bucuros de oaspeţi, a subliniat importanţa sărbătorii şi buna colaborare cu conducerea comunei, cu toate administraţiile locale ale comunelor din teritoriul rezervaţiei naturale. Manifestarea, foarte bogată  în activităţi diverse, a debutat cu un Te Deum susţinut de către toţi preoţii din parohiile comunei, cu cuvântul de învăţătură rostit de pr. Gheorghe Antone, care a adresat şi îndemnul ca în acest an centenar să-i cinstim pe făuritorii Marii Uniri, să nu-i uităm pe eroii şi martirii care s-au jertfit pentru idealuri nobile: ţara, neamul, limba română.

Primarul Cătălin Iordache s-a declarat încântat de participare, a invitat şi la celelalte activităţi pregătite pentru această sărbătoare. Moderatoarea  întâlnirii, muzeograf Minorica Dranca,  fiică a satului,  a invitat  pentru primul moment  pe reprezentantul  Centrului Cultural Bucovina, muzicolog dr. Constanţa Cristescu, care a prezentat câteva materiale destinate promovării vieţii şi activităţii lui Ciprian Porumbescu, cu care se încheie proiectul destinat acestui scop. Dr. Cristescu a reamintit că ampla monografie a lui Leca Morariu despre Iraclie şi Ciprian Porumbescu a fost publicată pentru prima dată în totalitate şi necenzurată şi a subliniat că prin activitatea sa marele muzicolog a fost „un precursor al unirii, creaţia sa fiind o armă împotriva dezromânizării”. Prin comentarii pertinente, însoţite de audiţii (selective), propunătoarea a prezentat DVD-ul „Ciprian Porumbescu în interpretări memorabile la Suceava, Stupca şi Ateneul Român”, interpretări inedite, susţinute de mari maeştri. S-au urmărit imagini, s-a ascultat „Hora Prahovei”, prelucrare excelentă din repertoriul tradiţional românesc, dr. Cristescu pledând pentru  valoarea horei ca „factor de unitate spirituală românească”. Au mai fost prezentate CD-ul „Colinde din Bucovina”, ed. a II-a, şi DVD-ul „Şezători şi clăci din Bucovina”. Materialele prezentate au fost difuzate în mod gratuit celor prezenţi.

Din partea Asociaţiei Scriitorilor şi Artiştilor din  Ţara Dornelor, colaboratoare permanentă  la  această sărbătoare,  au fost prezenţi scriitorii Taţiana Vlad Guga, Anica Facina, Paul Braşcanu, Gruia Ungurian,  Gheorghe Patza, Aldona Patraş, Paraschiva Abutnăriţei (ultimii trei nominalizaţi fiind şi membri ai Ligii Scriitorilor, Filiala Iaşi – Moldova), pictoriţa Rodica Buşcu, vicepreşedinte al  ASATD, artistul fotograf Dumitru Chiriluş. În expoziţia de carte realizată cu acest prilej s-au regăsit şi patru titluri având ca autor pe Violeta Cîmpan. Au fost lansate volumele „Ceasornicul de iarbă”, de Anica Facina (haiku), „Portar de suflete”, de Jenica Romanică (proză), în prezentarea subsemnatei, trei volume având ca autor pe Gheorghe C. Patza: „Scara mireselor” (roman), „Scriitori din Basarabia şi Bucovina” (recenzii, eseuri, reportaje), „Iarbă şi cărţi. Amintiri din două milenii” (proză memorialistică) şi volumul „Spre lume date”,  de  Gruia Ungurian, în prezentări realizate de autori. Fiecare autor a făcut precizări şi a lecturat secvenţe din cărţile lansate. O altă fiică a satului, Ortansa Cojoc, a lecturat câteva poeme din volumul său „Lumina Ta”, dedicate lui Eminescu,  ţării sau despre propriile gânduri, dar şi un tulburător poem despre Basarabia, intitulat „Măiculiţă”, semnat de o tânără poetă din Chişinău, Lucia Stegărescu. Prof. Lucia Nilaş a venit la sărbătoarte cu un nou volum de poezie intitulat „Vâslaş în luntrea vieţii”, a realizat un autoportret în care a inserat reflecţii despre viaţă şi timp şi a lecturat câteva poeme din volum. Prof. Margareta Paţa, pasionată de natura zonei, a pledat, printr-un reuşit film documentar, pentru păstrarea frumuseţii naturii din împrejurimi, pentru conservarea unor specii de floră şi faună şi a adresat îndemnul „să păstrăm  valorile, să trăim în armonie cu natura”. Directorul Şcolii Gimnaziale Neagra Şarului, prof. Marius Giosu, reprezentant al  Asociaţiei Procivis, coordonată de prof. Aurelian Cocoreanu, a vorbit despre activitatea asociaţiei, despre simpozionul „Bucovina, tradiţie şi modernitate” la care au participat profesorii de istorie din zonă, profesori universitari, lucrările simpozionului fiind tipărite într-un volum care a fost prezentat auditorilor. Despre caracteristicile satului Şaru Dornei, aflat la graniţa dintre imperii, despre istoria locului, mai ales situaţia sa dramatică din Primul Război Mondial, a vorbit prof. Virgil Popescu. Prezentarea a fost însoţită de imagini din acea vreme, din colecţia Paul Braşcanu. Pr. Radu Zelincă s-a referit la rolul bisericii în trezirea conştiinţei naţionale, mulţi militanţi pentru unire regăsindu-se printre clerici. Un foarte interesant film documentar realizat de prof. Camelia Popescu (reuşita tehnică aparţinând lui Alex  Negrea) a oferit imagini şi informaţii despre „Bătăliile din Munţii Călimani”

Asociaţia de ecoturism „Ţara Dornelor” a fost prezentă cu o expoziţie de produse realizate de meşterii locali, fraţii Gelu şi Sorin Toderaşcu au expus medalii, monede, bancnote vechi din bogata colecţie ce le aparţine. Din expoziţia interpretativă a centrului de vizitare a Parcului Naţional Călimani am avut ocazia să revedem căsuţa tradiţională, imagini din Tinov, fotografii vechi, surprinzând imagini din sat şi costume populare tradiţionale. Grupul „Şezătoarea” din Vatra Dornei a fost prezent cu o expoziţie de ii şi cămăşi tradiţionale,  lucrate de Margareta Şulschi, Domnica Netea, Lorica Bota, Genoveva Ştefiuc, Elena Ungurian, Anica Facina, Paraschiva Abutnăriţei, Eleonora Bodea, la care s-a alăturat meşterul local Elena Ţarcă, cu bundiţe tradiţionale.

Printr-o prezenţă deosebită s-a manifestat Şcoala Gimnazială Neagra Şarului. Astfel, elevii Alexandru Mandea, Nicolae Fânaru şi Nicolae Candrea, coordonaţi de prof. Liliana Dumbravă, au realizat expoziţia de fotografie” Comuna  mea  frumoasă”, desene au expus elevii Ioana Moraru, Mădălin Ianis, Albert şi Fabian Melinte, coordonaţi de prof. Mirela Ţâcşa, quilling au expus  Ionela Dobrovschi, Mina David Mândrilă, Mihaela Hunea, Bianca Grigoraş, coordonaţi de înv. Lenuţa Drancă. Sub deviza „Promovăm valori locale”, Clubul GreenImpact „Frumuseţea Călimanilor”, coord. prof. Liliana Dumbravă şi Cosmin Marius Cocîrdan,  au promovat Borcutul din Sărişorul Bucovinei.

A fost o zi plină, deloc obositoare, dată fiind diversitatea şi importanţa informaţiilor şi imaginilor prezentate.  Ziua s-a încheiat cu activităţi sportive şi distractive, a doua zi au fost sărbătorite cuplurile care au împlinit cincizeci de ani de căsnicie şi a avut loc un amplu spectacol susţinut de artişti locali sau din judeţ, dar şi de formaţii din Republica Moldova, subliniind şi în acest fel ideea de unitate a  valorilor spirituale româneşti. Dacă bujorul de munte se găseşte pe înălţimile Călimanilor, sărbătoarea care i s-a dedicat în acest an  a fost, de asemenea, la înălţime.

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

SUMARUL EDIȚIEI