Păstrând o frumoasă amintire Chinei şi urmând calea-invitaţia unui afiş, am ajuns în amfiteatrul „Dimitrie Leonida” al Universităţii „Ştefan cel Mare” Suceava, bucuroasă să urmăresc, atât cât timpul mi-a permis, câteva din intervenţiile cuprinse în foarte bogatul program al simpozionului „Confucius şi emergenţa Chinei contemporane”. Mi-a făcut plăcere să aud salutul nostru, „Bună ziua!”, rostit cu atenţie de invitaţii chinezi, şi „Ni hao!”, zburând împreună cu un zâmbet de pe buzele sucevenilor şi al celorlalţi români participanţi. Şi să-mi închipui spiritul marelui gânditor Confucius, viu de aproape douăzeci şi cinci de secole, simţindu-se bine în acest nord de ţară, nu doar gazdă a manifestării menţionate, ci şi zonă a unui interes statornic pentru China, de-ar fi să amintesc, la întâmplare, doar din acest început de mileniu, cartea lui Grigore Ilisei „Repede privire asupra miracolului chinez” (2005), interviul publicat de cotidianul „Crai nou” cu Sebastian Demciuc, suceveanul atunci student în China (2012), volumele de studii „China” (2015) şi „China – tradiţie şi modernitate. Perspective istorice, diplomatice, economice şi culturale” (2024) coordonate de universitarii suceveni Marilena-Oana Nedelea şi Alexandru-Mircea Nedelea, cartea de poezii „Lampioane de cuvinte” (2020), carte inspirată de China, a sucevencei Nicole Vasilcovschi, cadru didactic în China, la Universitatea de Ştiinţă şi Tehnologie Quingdao, propriile pagini dedicate Chinei în „Cititoarea, călătoarea, povestitoarea” (2024) şi mai ales existenţa de la începutul actualului an şcolar a unei clase Confucius la Colegiul Naţional „Ştefan cel Mare” din Suceava.
Cu profesori – unii însemnaţi demnitari la un moment sau altul, literaţi, oameni de afaceri, politicieni, salutată din partea gazdelor de prof. univ. dr. ing. Adrian Graur, manifestarea a fost văzută de vorbitor ca o reafirmare a universităţilor drept spaţiu al dialogului şi ca o ocazie de învăţare reciprocă şi de reflecţie asupra lumii în care trăim. De asemenea gazdă prin funcţia sa de preşedinte al Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Şoldan a subliniat dezvoltarea de peste un deceniu a relaţiilor universităţii sucevene cu instituţii academice din China şi s-a declarat onorat să-l primească la instituţia pe care o conduce pe ES Feng Chen, ambasadorul Chinei în România, şi împreună să identifice noi oportunităţi de colaborare. Un bun găsit a rostit la microfonul reuniunii, în termenii diplomaţiei şi simpatiei, şi Excelenţa Sa Feng Chen. Prof. univ. dr. Andrei Marga, fost ministru – de Externe, al Educaţiei -, autor, între altele, şi al unui recent volum „China ca supraputere”, a prezentat obiectivele simpozionului, iar prof. univ. dr. Luminiţa Bălan, în ipostaza de reprezentantă a Institutelor Confucius din România a văzut în existenţa şi în extinderea reţelei acestora un semn pozitiv pentru întărirea relaţilor dintre cele două ţări.
Simpozionul a fost organizat pe câteva teme mari: „China şi dezvoltarea ei de semnificaţie istorică”, „Moştenirea lui Confucius şi valorificarea ei în China actuală”, „China ca supraputere în lumea de azi”, „Cooperarea României cu China” şi „Contribuţia Institutelor Confucius la cooperarea dintre ţările lumii”, fiecare prilejuind un schimb captivant de idei a căror noutate, originalitate a fost pusă în evidenţă şi de intervenţiile moderatorului, Andrei Marga, excelent şi în acest rol, după cum excelentă a fost conferinţa domniei sale despre „Valorificarea lui Confucius în dezvoltarea Chinei şi în schimbarea lumii”.
Patriotismul, vrednicia, ambiţia, demnitatea au fost câteva din calităţile chinezilor şi ale conducătorilor lor identificate de prof. dr. Pavel Suian, fost diplomat, drept explicaţii pentru uluitoarele performanţe ale Chinei contemporane (taxiuri fără şofer, trenuri cu viteza de 300 kilometri pe oră, zeci de mii de kilometri de autostrăzi, cele mai lungi canale de apă din lume ş.a., ş.a.). Autor al unei mulţimi de cărţi despre China, între care „Istoria relaţiilor României cu China din cele mai vechi timpuri până în zilele noastre” şi „Viaţa şi gândirea lui Confucius”, Ion Buzatu i-a cucerit pe tinerii din amfiteatrul simpozionului cu amănunte din viaţa primului mare filosof al Chinei şi unul din cei mai iluştri ai lumii, cum sună subtitlul cărţii sale consacrate lui Confucius, cu enumerarea principiilor sale, cu ferma convingere că toţi chinezii se nasc, trăiesc şi mor (conştientizând sau nu) confucianişti. Apropo de tineri, nu puteai să nu remarci, de la prima răsfoire a programului simpozionului, pe lângă bogăţia de nume mari ale participanţilor şi pe cele ale elevilor Robert Grigore, Nicolae Pîrghie, Paul Spoială, Anastasia Vasilache, împreună cu profesoara lor, Anca-Viorica Greculeac, de la Colegiul Naţional „Petru Rareş” din Suceava, cu o comunicare despre „Descoperirea unor elemente de cultură chineză prin intermediul participării la concursul de inventică CASTIC 2025”. Şi a plăcut tuturor, cum să nu-ţi placă?!, onestitatea fostului ministru al Educaţiei, prof. univ. dr. Ecaterina Andronescu, care, vorbind despre „Perenitatea învăţăturii lui Confucius”, s-a mărturisit recunoscătoare cărţii despre Confucius a lui Ion Buzatu, dar şi gândul domniei sale că deschiderea şcolii de ingineri hotarnici a lui Gheorghe Lazăr nu doar pentru fiii de boieri, ci pentru tinerii „de toată starea”, este posibil să fi fost influenţată de învăţătura lui Confucius.
Convins că nici într-o formulă, conservatoare, progresistă, Confucius nu este epuizabil, Andrei Marga a trecut în revistă receptarea gânditorului chinez de către marii filosofi europeni. Apoi ne-a reamintit că în urmă doar cu câteva zile a dispărut de pe pământ cel mai mare filosof al lumii noastre, Jürgen Habermas, care la o vârstă înaintată a avut puterea şi plăcerea de a călători în China. Şi cu mult mai mult decât atât: şi-a înnoit viziunea asupra lui Confucius. În ce o priveşte, acum faţă în faţă cu America, punând accent pe meritocraţie, integritate, armonie, China trăieşte o valorificare a confucianismului şi în relaţiile internaţionale. În ce ne priveşte, iubitori de filosofie, trebuie să observăm cele trei picioare ale acesteia: Europa, America şi China.
În ce mă priveşte, recunosc interesul şi încântarea cu care am ascultat intervenţia online a dr. Anatolie Bajora, lector la Hangzhou, în China „Despre confucianism în «Descrierea Chinei» de Nicolae Milescu Spătaru”. Şi m-au bucurat – precum în minutul său sentimentul mărturisit de Andrei Marga al unui început de tradiţie cu această manifestare dedicată lui Confucius şi Chinei de Bucovina – felicitările adresate de Adrian Severin organizatorilor simpozionului pentru aducerea lui Confucius în contemporanitate – cu amendamentul că, de fapt, suntem contemporani cu toţi marii gânditori. În acelaşi timp, fostul ministru al Afacerilor Externe a României (şi fost viceprim ministru), autorul cărţii proaspăt apărute „România şi interesul naţional românesc în contextul dezordinii mondiale actuale”, a pus pe gânduri publicul (cel puţin pe cel sucevean) vorbind despre lupta existentă azi între ariergarda vechii ordini mondiale şi avangarda noii ordini mondiale, mai ales pentru viaţa noastră aflată între epuizarea celei vechi şi definirea avangardei, în „lumea tenebrelor”, şi l-a reconfortat cu soluţia depăşirii acestei lumi a tenebrelor cu modelul pe care China îl propune, centrat pe armonie, egalitate, solidaritate, pe o pace garantată nu de dezechilibru, ci de echilibru. Un echilibru dinamic!
Lucruri complexe, complicate, la care trebuie meditat, pentru care trebuie citit (nu doar cărţile lansate la Simpozion, nu numai volumul documentelor sale). Până atunci, să mă bucur, să ne bucurăm încă o dată că în mapa evenimentului s-a aflat prezentarea unor atrăgătoare obiective turistice din zona noastră, că timpul, chiar dacă mai aspru, a fost prielnic invitaţilor simpozionului care au dorit să le vadă la faţa locului. Şi mai ales să ne bucurăm că marele gânditor Confucius a acceptat să vină la Suceava şi nu oricând, ci în răstimpul în care s-a desfăşurat în toată minunea sa Echinocţiul de Primăvară, oglindă, reflecţie astronomică a principiului confucianist al armoniei dintre om şi natură, a echilibrului promovat de filosofia confucianistă, a acordului între sinele nostru, ordinea socială şi ritmurile cosmice.
Comentarii