Ianuarie a fost o lună „roşie” pentru leu

Leul a avut o evoluţie depreciativă faţă de principalele monede. Excepţie a făcut dolarul american care este afectat de strategia „sell America” („vinde America”) de la nivelul marilor investitori, care şi-au pierdut încrederea în politicile economice şi comerciale ale administraţiei de la Casa Albă.
La sfârşitul lui ianuarie, euro a crescut cu circa 0,6 bani faţă de începutul lunii. Francul elveţian, care a atins joia trecută maximul istoric de 5,5584 lei, a câştigat aproape 8,2 bani iar lira sterlină a urcat cu peste 1,2 bani. Dolarul a fost singurul pierzător cu o depreciere de aproape 8,2 bani.
Vineri, cursul euro a crescut marginal de la 5,0957 la 5,0961 lei, în ton cu evoluţia monedei unice faţă de alte valute de la marginea zonei. Tulburenţele din pieţele internaţionale au lărgit culoarul de tranzacţionare la 5,092 – 5,103 lei.
Indicii ROBOR şi-au accentuat tendinţa descendentă, revenind la valori comparabile cu cele de la începutul lunii mai, înainte de primul tur al alegerilor prezidenţiale. Evoluţia s-a datorat, în principal, nivelului ridicat al lichidităţii din piaţa monetară, în condiţiile în care BNR nu o mai sterilizează şi recompensează depozitele atrase de la băncile comerciale cu o dobândă de 5,5%.
Vineri, indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a coborât de la 5,88 la 5,87%, faţă de 6,14% în prima şedinţă a lunii ianuarie.
Indicele la 6 luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 5,97% faţă de 6,28% la începutul anului, iar cel la 12 luni a stagnat la 6,13% comparativ cu 6,49% în prima şedinţă a lunii trecute.
După războiul tarifelor, administraţia de la Casa Albă pare pregătită să pornească un război al valutelor, prin deprecierea dolarului şi aducerea de acuzaţii Chinei şi Japoniei că îşi devalorizează propriile monede.
Pe acest fond, euro a crescut la jumătatea săptămânii la aproape 1,2050 dolari, maximul ultimilor patru ani. În ultimele două zile de tranzacţionare din ianuarie, s-au declanşat marcările de profit, care s-au accentuat vineri, după nominalizarea lui Kevin Warsh drept viitor preşedinte al Rezervei Federale, care a fost percepută drept un semnal de stabilitate şi independenţă pentru Fed.
Vineri, moneda unică a alunecat de la 1,1976 la 1,1850 dolari, valoare la care s-a închis piaţa americană. În cea locală, cursul dolarului a închis luna la 4,2742 lei, faţă de 4,2490 lei în şedinţa de miercuri.
Nominalizarea făcută de preşedintele Trump a zguduit şi pieţele specializate ale metalului galben. Vineri, culoarul de tranzacţionare al metalului galben s-a lărgit la 4.691,60 – 5.452 dolari/uncie, cu închiderea în jurul valorii de 4.890 dolari, faţă de maximul istoric de 5.595,47 dolari/uncie înregistrat joia trecută.
În piaţa locală, preţul gramului de aur a scăzut de la recordul de 755,1450 lei la 699,3181 lei, mai sus cu aproape 78 lei faţă de începutul anului.
Incertitudinea la nivel global, stimulată de politicile imprevizibile ale Statelor Unite privind tarifele comerciale şi intervenţiile militare în Groenlanda, America Latină şi Orientul Mijlociu, au alimentat constant cererea de franci elveţieni.
Joi, francul a atins maximul istoric faţă de euro, care a ridicat cursul la recordul de 5,5598 lei, în ultima şedinţă din ianuarie, când lira sterlină a scăzut la 5,8755 lei.