Pe 20 decembrie, la Casa de Cultură Vatra Dornei, în Salonul Alb, de pe simezele căruia le răsfăţau privirile minunate fotografii dintr-o Bucovină de poveste, realizate de fotografii suceveni, membrii Asociaţiei Scriitorilor şi Artiştilor din Ţara Dornelor s-au întâlnit la obişnuita cafenea literară de decembrie, unde, ca în fiecare an, începând din 2001, se rememorează momente din activităţile desfăşurate pe parcursul anului şi se proiectează cele viitoare. Preşedintele asociaţiei, pr. dr. Mihai Valică, moderatorul întâlnirii, ne-a propus un moment de reculegere pentru un coleg deosebit, cercetător ing. dr. Vasile Avădănei, care a plecat de curând, pe neaşteptate, pe drumul veşniciei. E o mare pierdere, a fost un foarte bun specialist, deţinătorul a numeroase premii pentru lucrările sale, trei dintre acestea de nivel naţional doar în ultimii doi ani. Fireşte, l-am evocat pe Nicolae Labiş, „buzduganul unei generaţii”, cum a fost numit, care a deschis un drum nou în poezia română şi pe care destinul nedrept l-a răpit mult prea devreme. Despre personalitatea poetului de la Mălini, despre opera sa deosebit de prolifică şi valoroasă până la 21 de ani, despre temele abordate şi poeziile emblematice a vorbit prozatoarea dorneană Jenica Romanică. Personal, am alăturat poemul „Scurtă poveste”, dedicat lui Nicolae Labiş, şi cu toţii am salutat iniţiativa făcută de consilierul judeţean Nicolae Barbă, cu prilejul unei manifestări de la Fălticeni, ca anul 2026 să fie declarat „Anul Nicolae Labiş”. S-au prezentat rapoartele anuale de activitate, despre activitatea scriitorilor a făcut referiri subsemnata, vicepreşedinte, despre artiştii plastici şi fotografi a vorbit pictoriţa Rodica Buşcu, vicepreşedinte (care l-a evocat şi pe iniţiatorul şi primul preşedinte al asociaţiei, prof. Gheorghe Grigorean şi a subliniat buna înţelegere şi unitatea noastră în toţi aceşti ani), iar situaţia veniturilor şi a cheltuielilor a fost prezentată de scriitoarea Violeta Cîmpan. Vom reveni asupra activităţii bogate din acest an într-o relatare ulterioară.
Violeta Cîmpan, care este şi o foarte bună poetă, ne-a încântat cu poeme dintr-un volum recent apărut, intitulat „Când piatra se face suflet”: „Firimituri” (pentru fiecare firimitură, Hristos varsă câte o lacrimă), „Cuvintele” (care sunt „limbi de foc care străbat cerul când sunt cuvinte de rugăciune”) şi „Voi ştiţi copacul”, care „e fericit când se încarcă de flori”). O vie dezbatere a stârnit prezentarea cărţii lui Nicolae Iorga „Studii istorice asupra cetăţilor Chilia şi Cetatea Albă”, de către prof. Aurelian Cocoreanu, care a reeditat acest important volum. Prof. Cocoreanu a prezentat situaţia cetăţilor medievale în zilele noastre, risipite în trei ţări, a evocat personalitatea genială a lui Nicolae Iorga „într-o ierarhie, între primii trei din lume”, prin ce şi cât a scris, cum a fost recunoscut de instituţii de prestigiu, a dat detalii despre carte, apreciată de A. D. Xenopol, Gr. Tocilescu şi alţii, care, în cele 420 de pagini, a stabilit exact situaţia românilor la sfârşitul secolului, a fost scrisă în 1899). Cartea a mai fost reeditată o singură dată de Gh. Buzatu; ediţia de faţă respectă întru totul originalul şi este prefaţată de prof. univ. dr. Ionuţ Costea, directorul BCU Cluj. În proiect, prof. Cocoreanu are un volum despre Cetatea Sucevei, de Karl Romstorfer. Au fost mai multe completări şi despre omul Nicolae Iorga. Pr. dr. Valică a apreciat eforturile profesorului din cadrul proiectului „Restitutio” şi a amintit că la Cetatea Albă a fost martirizat Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava.
Neobosit călător prin lume, scriitorul Ovidiu Tomegea a venit cu o carte nouă, „Atât de aproape”, care reţine aspecte despre călătoria în China. În prezentarea cărţii, Gruia Ungurian a apreciat observaţiile autorului „pe verticală şi orizontală, cu aparatul de fotografiat şi cu mintea atentă”, cu opriri la mari şi importante obiective, episoade de viaţă, mentalităţi diferite de ale europenilor. Într-un capitol separat, autorul vorbeşte despre bujorul de munte din Călimani. Apreciază stilul, ca fiind sacadat, rupt, foarte sincer, e un scriitor „cu suflet de copil”. Am apreciat personal sinceritatea scrisului, uimirea autorului în faţa unor obiective pe care noi le cunoaştem doar din lecturi sau filme, reţinerea precisă a unor informaţii, fotografiile care însoţesc descrierile. În partea a II-a, autorul vorbeşte despre o excursie în Călimani, despre experienţa personală (prilej de a lăuda pe medicii de la Bistriţa, care l-au ajutat şi de a aprecia sistemul actual de sănătate), despre recunoştinţa pentru alte persoane care l-au ajutat în editarea cărţilor. Autorul mărturiseşte că a fost impresionat de cele văzute, consideră că astăzi China este o ţară civilizată şi foarte dezvoltată, crede că toate s-au făcut cu sacrificii.
Pr. Ilie Rusu ne mărturiseşte că ar propune un test prin care să recunoaştem ce e creaţia unui autor adevărat şi ce e creat de inteligenţa artificială, subliniind că „Europa nu mai e ceea ce a fost”. „Nimic din ceea ce a fost n-o să mai fie” a apreciat şi Ioan Abutnăriţei, de aceea trebuie să fim uniţi şi să facem faţă provocărilor. Anica Facina ne-a amintit că vom sărbători anul viitor 25 de ani de activitate neîntreruptă şi ne-a binedispus cu lectura poeziei „Cocoşul” din cartea pentru copii apărută în acest an. Jenica Romanică va continua să scrie proză şi va edita o carte cu un titlu simbolic „România mea, a ta, a noastră”. Sosită de la recenta lansare a cărţii sale de poezie „Colecţionarul de secunde” în cadrul Asociaţiei „Universul Prieteniei” din Iaşi, Luminiţa Reveica Ţaran a mărturisit că „m-am vindecat prin poezie”, apreciind activitatea din cadrul asociaţiei, unde a fost şi premiată; ne-a invitat la viitoare lansări ale cărţilor sale. Paul Braşcanu a contribuit la editarea a trei cărţi în acest an, Gruia Ungurian dedică un poem lumii de azi, Laurian Ungurian recită două creaţii proprii dedicate ţării.
Aurelian Cocoreanu ne propune vizionarea a cinci filme documentare pe care le-a realizat despre personalităţi dornene, între care legendarul primar Vasile Deac. Pr. dr. Mihai Valică informează despre două studii publicate în Germania, Dumitru Chiriluş este mulţumit că a reuşit să finalizeze un proiect social, 72 de fotografii care vor vorbi despre ce a fost şi ce este Ţinutul Dornelor. Am avut bucuria de a transmite calde aprecieri şi urări din partea decanei de vârstă a asociaţiei, scriitoarea Artemisia Ignătescu, iar prin Rodica Buşcu, artistul fotograf Emilia Chiriluş a transmis un impresionant mesaj, din care cităm: „Este o bucurie să fim membri ai ASATD, un spaţiu în care creativitatea, talentul şi sensibilitatea sunt celebrate, recunoscute şi împărtăşite… este un adevărat dialog al artelor”. Transmitem tuturor colegilor cu care colaborăm, colectivului de redacţie al ziarului nostru de suflet „Crai nou”, cititorilor acestuia urări de Sărbători binecuvântate cu lumină şi bucurii, speranţa într-un an mai paşnic şi mai bun!
PARASCHIVA ABUTNĂRIŢEI
Foto: EMILIAN FACÎNĂ, PAUL BRAŞCANU, DUMITRU CHIRILUŞ
Comentarii