Botoşani – „judeţul geniilor”

Pe teritoriul judeţului Botoşani s-au născut în secolele XIX-XX zeci de persoane considerate geniale. De prim-plan sunt figurile lui Mihai Eminescu, George Enescu, Nicolae Iorga, Grigore Antipa, Ştefan Luchian etc…

De aceea, CNIPT (Centrul Naţional de Informare şi Promovare Turistică) Botoşani, a realizat un „calendar – 2021”, cu personalităţile din judeţul Botoşani, personalităţi care au schimbat sau chiar au revoluţionat domeniile în care au activat.

Mihai Eminescu, mare poet, prozator şi jurnalist este considerat de cititorii români şi de critica literară drept cel mai important scriitor romantic din literatura română, supranumit şi „Luceafărul poeziei româneşti” sau „Poetul nepereche”. Nichita Stănescu îl omagia adesea pe Eminescu, considerându-l cel mai mare artist al ţării, omul al cărui nume este rostit zilnic de cineva, pentru că „toţi ne regăsim în Eminescu”.

George Enescu (n. 19 august 1881, Liveni, Botoşani – d. 4 mai 1955, Paris) este considerat cel mai important muzician român. Personalitatea sa artistică s-a manifestat în multiple ipostaze: compozitor, violonist, pedagog, pianist şi dirijor.

Nicolae Iorga (n. 5 iunie 1871, Botoşani – d. 27 noiembrie 1940, Strejnic, judeţul Prahova), istoric, profesor universitar, enciclopedist, poet, dramaturg, critic literar, memorialist, gazetar, publicist, om politic, membru titular al Academiei Române. Savant de renume mondial, a avut o activitate ştiinţifică prodigioasă, fiind autorul a 1.003 volume, 12.755 articole şi studii, 4.963 recenzii. Iorga este considerat cel mai prolific istoric al românilor.

Octav Onicescu (n. 20 august 1892, Botoşani – d. 19 august 1983) a fost matematician, întemeietor al şcolii româneşti de teoria probabilităţilor, i-a dat acesteia o nouă axiomatizare, cu ajutorul noţiunii de „funcţie eveniment” sau „funcţie sumă”. A introdus conceptul de „lanţ probabilistic cu legături complexe”, cea mai importantă contribuţie românească în teoria probabilităţilor.

Octav Băncilă (n. 4 februarie 1872, Botoşani– d. 3 aprilie 1944, Bucureşti) a fost un pictor realist român şi activist politic de stânga.

Grigore Antipa (n. 7 decembrie 1867, Botoşani – d. 9 martie 1944, Bucureşti) a fost naturalist, biolog darvinist, zoolog, ihtiolog, ecolog, oceanolog şi profesor universitar român. Este savantul care a reorganizat Muzeul Naţional de Istorie Naturală, clădire care astăzi îi poartă numele.

Ştefan Luchian (n. 1/13 februarie 1868, Ştefăneşti-Botoşani – d. 28 iunie 1916, Bucureşti) a fost pictor, supranumit „poetul plastic al florilor”. Prin opera sa, Luchian s-a dovedit a fi o personalitate artistică originală, afirmându-se cu o pictură generoasă, vibrantă şi care, prin paleta cromatică plină de lumină, prin poziţia artistică înnoitoare, precum şi printr-o scânteietoare expunere a limbajului, a reuşit să transmită privitorului un mesaj umanist de mare calitate.

Alexandru Graur (n. 9 iulie 1900, Botoşani – d. 9 iulie 1988, Bucureşti) a fost lingvist, savant român de origine evreiască, membru titular al Academiei Române (din 1955).

 Victor Tufescu (n. 19 noiembrie 1908, Botoşani – d. 11 martie 2000, Bucureşti) a fost geograf, considerat întemeietorul geografiei moderne din România. S-a afirmat prin diferite activităţi, fiind preşedintele Comitetului Naţional Român de Geografie, apoi membru corespondent al Academiei Române.

Dimitrie (Demetrius) Brândză (n. 10/22 octombrie 1846, Bivolu, Bivolu, Botoşani – d. 3/15 august 1895, Slănic-Moldova) a fost medic, naturalist şi botanist, membru titular al Academiei Române. A fondat Grădina Botanică din Bucureşti, care astăzi îi poartă numele.

Dimitrie Pompeiu (născut în septembrie 1873 la Broscăuţi – decedat la 8 octombrie 1954, Bucureşti) a fost matematician, profesor la universităţile din Iaşi, Bucureşti şi Cluj, membru titular al Academiei Române.

Petru M. Şuster (n. 15 mai 1896, satul Costeşti, comuna Răchiţi, judeţul Botoşani – d. 11 octombrie 1954) este primul profesor de biologie generală de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, disciplină înfiinţată în urma reformei învăţământului din 1948. A fost membru correspondent al Academia de Ştiinţe din România.

Elie Radu (n. 20 aprilie 1853, Botoşani – d. 10 octombrie 1931) a fost inginer constructor de poduri şi şosele, pedagog şi academician. S-a dovedit un luptător pentru drepturile profesionale ale inginerilor, a stimulat şi a îndrumat creaţia inginerească. A deţinut funcţia de preşedinte al Societăţii Politehnice.

Cleopa Ilie, născut cu numele de Constantin Ilie (n. 10 aprilie 1912, Suliţa, Suliţa, Botoşani – d. 12 februarie 1998, Neamţ) a fost arhimandrit şi stareţ la Mănăstirea Sihăstria, renumit trăitor al credinţei ortodoxe, scriitor şi filosof.

Ion Pillat, născut la 31 martie 1891, la Bucureşti, a fost eseist, poet, tradiţionalist, antologist, editor şi publicist. A încetat din viaţă la data de 17 aprilie 1945- Bucureşt. Aşadar, Botoşaniul poate fi numit „judeţul geniilor”, pentru că aici s-au născut numeroase personalităţi culturale ale României!

CONSTANTIN HLUŞNEAC

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

SUMARUL EDIȚIEI