Despre identitate culturală

Restitutio

In memoriam

Ion Dragoslav

Ca un copil, la începutul lumii,

Avea în ochi mirajul fericirii.

A învăţat uşor surâsul mumii

Şi a deschis întâi uşa iubirii!

CONSTANTIN BULBOACĂ

Ţin în palme o răsplată peste timp, un tribut şi o recunoaştere scriitorului, românului, fălticeneanului Ioan Dragoslav, premiat in vremea lui de Academia Română, uitat pe nedrept.

Mărturisesc că la întâlnirea recentă m-am dus cu temerea că nu sunt pregătită. Obişnuiesc să îmi fac lecţiile. Însă nu prea am găsit multe materiale despre Ioan Dragoslav şi m-am gândit că probabil nu degeaba merg la lansarea in restitutio a cărţii „Facerea Lumii şi Alte Povestiri Biblice”, la care doamna profesoară Saveta Vărareanu a trudit de ceva vreme, după ce s-a implicat activ şi în a reaşeza cu recunoştinţă memoria scriitorului Ioan Dragoslav, ci să învăţ!

Pe doamna Saveta Vărareanu am cunoscut-o în cadrul Cenaclului „Nicolae Labiş” din Fălticeni, unde activez de ceva vreme. După ce am citit „fSuflet de Orfan” scrisă de dumneaei, am înţeles cât de crud i-a fost urcuşul în viaţă şi de ce manifestă mereu dorinţa de a se face auzită.

Astăzi, doamna scriitoare Saveta Vărareanu a reuşit, la vârsta sa deloc de neglijat, să fie într-adevăr „o rotiţă a legilor universale ale sincronicităţii şi a legii necesităţii şi a întâmplării”.

Bucuria mea a fost să iau parte la manifestare şi pot spune că am plecat mai bogată din sala de conferinţe a Protoieriei Fălticeni care a găzduit şi organizat lansarea, mai conştientă de identitatea mea culturală şi mai dornică să fiu vrednică în cuvânt şi nu numai, de înaintaşii mei, într-o vreme când copiii noştri navighează în deriva oferită de globalizarea care înghite şi uniformizează şi când Caragiale e trăit rând cu rând în tot ceea ce se manifestă în societate.

Îmi doresc să pot păstra viu în memoria mea cursul intensiv de limbă română, oferit de doamnele profesoare Saveta Vărareanu, Eleonora Bulboacă, de pr. Gabriel Herea, pr. Adrian Dulgheriu, care a şi moderat acest eveniment de regal cultural.

Ne duc paşii pe străzi ale căror nume ne întreabă conştiinţa. De astăzi voi tre-ce pe strada Ioan Dragoslav, un altfel de Ion Creangă, şi voi zâmbi. Pentru că şi „Facerea Lumii” a putut fi dovedită în grai moldovenesc curat, autentic.

Îi mulţumesc personal doamnei Saveta Vărareanu pentru trudă şi mă plec în faţa filelor în care adevărul gândit şi grăit de Ioan Dragoslav mă sfătuieşte molcom. Fălticeni nu doar se dezvoltă. Fălticeniul vibrează cu fiece stradă şi clădire veche, cu oamenii care ridică strămoşii din pământ pe umeri şi îi readuc spre cuvenită recunoştinţă.

De azi îl citesc pe Ioan Dragoslav şi îi întorc paginile tipărite de Editura Sfântul Ierarh Nicolae, cu pioşenia regăsirii unui scriitor pe nedrept uitat de ai săi:

„Aşa e tot omul: ţi se pare că, de pierzi ceva de preţ, deşi ştii bine că nu ai să-l mai ai niciodată, de sute de ori îl cauţi în locul în care a fost şi e încă acolo”.

Citiţi!

PAULA DRĂGUŞANU,

Fălticeni