Scene XXXVII – 1898 – Frătăuţul Vechi
În numărul anterior al Scenelor… am „prefaţat” întru câtva cele de mai jos, aşa că nu vom mai insista, mai ales că relatarea anonimului corespondent al ziarului Patria (tare ne-ar fi fost drag să-i ştim şi numele acestui „Raportor”, dar poate îl vom afla, cu timpul) beneficiază de o destulă sprinteneală a condeiului şi de puzderie de amănunte care conferă culoare locală. Discursuri, coruri, piesă de teatru, antren şi bună dispoziţie (nu a lipsit fizic decât Ion Filipciuc din Costişa natală, dar suntem siguri că spiritul i-a bântuit pe acolo!) – toate vi se desfăşoară înaintea ochilor, dacă urmăriţi:
Serbarea poporală din Frătăuţul Vechi
Fâlfâia din cel mai înalt plop al comunei mândrul tricolor, chemând departe de prin şes oaspeţi bineveniţi la frumoasa petrecere. S-a adunat popor, multe sute, din Frătăuţul Vechi, cel Nou, Costişa, Volcineţ, Satul Mare, Voitinel, Bilca, Gălăneşti şi mai ales din oraşul Rădăuţi. Serbarea a fost aranjată în 26 iulie (7 august) de cabinetul de lectură „Silvestru”. Ea a fost o adevărată serbare naţională şi jubileul M. sale Împăratului i-a imprimat un caracter deosebit de solemn prin sărbătorirea preabunului nostru Monarh, care este al 50-lea an de domnie.
Serbarea a stat sub conducerea unuia din primii fruntaşi ai preoţimii noastre din Bucovina, a bine-cunoscutului păr. exarh T. Patraş. O liturgie cu sobor a inaugurat de dimineaţă serbarea şi un cor de pedagogi bine exercitat a dat serviciului divin o solemnitate mai mare. apoi, însoţit de o muzică, tineretul, în frunte cu doi feciori voinici purtători de flamuri, a pornit de-a lungul satului, adunând poporul. Şi când a început a trece de amiazăzi, oaspeţi nenumăraţi soseau din toate părţile. Cu mulţimea mare de popor în haine mândre de sărbătoare a sosit şi mare parte din inteligenţă din jur: păr. protopr. S. Petrescu, prof. Chelariu, Dr. Luţa, păr. Gramatovici, Macsimovici, Moraraş, Popovici Ioan, Iliuţ, Pojoga, cu familiile, apoi toată învăţătorimea din district, în frunte cu dl Brăilean din Bilca, în fine dl Dr Branisce şi dl Eusebie cu d-şoara Minodora Ştefanelli din Cernăuţi, dl adjunct A. Patraş din Suceava, dl adjunct I. Ieşan, dl insp. Coceala, dl Gribovschi cu d-na şi mulţi alţii.
Un portal mare şi frumos, decorat cu flamuri fâlfâitoare, întâmpină pe oaspeţi. Sus stătea scris un „bine ai venit” atât de primitor, precum a fost primitor şi gospodarul Constantin Vătăman, care a pus casa şi grădina la dispoziţia cabinetului Silvestru. Se văzu ridicată şi o scenă, pe care aveau să urmeze producţiuni teatrale şi muzicale.
Prin un discurs foarte frumos a deschis păr. exarh Patraş, care este totodată prezidentul soc. „Silvestru”, petrecerea poporală, relevând în cuvinte bogate momentul solemn al serbării, terminând prin urale însufleţite pentru bătrânul nostru Monarh. Mulţimea de popor adunată izbucni plină de însufleţire în nesfârşite strigăte de urare. – Reprezentarea următoare a piesei teatrale Săpătorul de bani a fost plină de succes, a produs haz şi aplauze nenumărate din partea ascultătorilor încântaţi. Din programul variat şi plin de delectare pentru oaspeţi mai relevăm cântările multe, frumos executate de un cor de studenţi la pedagogiu sosiţi anume spre scopul de a contribui la reuşită. Corul a fost răsplătit prin cele mai vii aclamări din partea ascultătorilor. Printre intervalele executării programului tot se întreţesea câte un joc vesel românesc. Nici nu s-a putut executa tot programul. Într-un târziu mândrul popor – la a cărui vedere te furau ochii de dragoste – ieşi în imaşul grădinii, încunjurat de brădănaşi împodobiţi cu flamuri, şi aici se încinse o horă lungă, largă şi frumoasă, de să nu te mai saturi.
Astfel merse veselia tot în joc şi veselie până în amurg. Atunci păr. Patraş reluând cuvântul, mulţumi călduros oaspeţilor pentru participare, învăţătorul sup. dl Isopescul mulţumi pentru oferte şi contribuiri, învăţătorul din Rădăuţi dl Teleagă mulţumi comunei Frătăuţul Vechi şi soc. „Silvestru” pentru aranjarea festivităţii frumoase, iar dl stud,. fil. Nistor, în cuvinte însufleţite, îndeamnă pe popor a ţine sus la standardul naţional, a uita daraverile mici şi păstrând limba şi deprinderile frumoase româneşti, a merge şi prin foc pentru neam, toţi la un loc şi într-un gând bun. Începu a se împrăştia o parte dintre oaspeţi. O parte mai mare însă, inspirată de frumosul decurs al festivităţii, nu se îndura să plece, ci cu muzica în frunte, a purces la localele şcolii, unde în joc şi bună voie a petrecut până a doua zi în zori. Cu suveniri plăcute şi cu păreri de rău că nu mai pot sta, în fine au trebuit să se despartă şi ultimii oaspeţi, ducându-se pe la casele lor cu impresii şi veşti bune din mândrul nostru Frătăuţul Vechi.
Succesul material încă este în deplin raport cu frumseţa festivităţii. A rezultat un venit curat de 90 fl. v.a., din care o parte va fi destinată pentru sprijinirea de şcolari sărmani din comună, iar alta se va adauge fondului societăţii „Silvestru”. Dacă raportorul mai poate adauge nişte urări mai târzii, ar fi: să-i fie de bine comunei Frătăuţul Vechi, atât de deşteaptă şi iubitoare de neam, trăiască soc. „Silvestru”, mândrul ei focar de cultură naţională, şi D-zeu să-l ţină încă mulţi ani pe păr. exarh Patraş împreună cu ceilalţi conducători devotaţi din comuna Frătăuţi. Iar dacă raportorului îi este dat să mai aibă un dor, atunci el nu ar cânta, ca bietul Eminescu, că are dor să fie îngropat la marginea mării, căci dorul raportorului ar fi, cum zice românul, „să ne mai vedem pe la D-Voastră” cât de des, tot pe la festivităţi de aceste frumoase,
[„Patria” (Cernăuţi), An. II, nr. 162, 5/17 aug. 1898, p. 3].
LIVIU PAPUC
Comentarii