Reducerea dobânzilor de către BCE şi Rezerva Federală nu a influenţat poziţia leului faţă de principalele valute, care au avut o evoluţie mixtă.
Fluctuaţiile cursului euro s-au limitat la 4,9738 – 4,9746 lei, semn că banca centrală monitorizează piaţa cu multă atenţie, pentru a o feri de şocuri, înainte de alegerile parlamentare şi prezidenţiale. Tranzacţiile s-au realizat în culoarul 4,973 – 4,976 lei, identic cu cel din săptămâna precedentă.
„Războiul valutelor”, care este anticipat de pieţe după deciziile de tăiere a dobânzilor luate de marile bănci centrale, ar putea afecta pe termen mediu şi moneda naţională. Aceasta va fi afectată şi de măsurile de austeritate care sunt aşteptate în 2025 cu scopul de a reduce uriaşele deficite pentru a nu afecta ratingul de ţară, ceea ce ar putea scumpi costurile de împrumut pentru România.
Cu două săptămâni înainte de şedinţa de politică monetară a BNR, de la care se aşteaptă o reducere a dobânzii de politică monetară cu un sfert de punct procentual, care se situează din august la 6,50%, în timp ce inflaţia din august a scăzut la 5,1%, indicii ROBOR au stagnat la valori apropiate de cele din mai 2022. Cel la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,55%. Indicele la şase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a consolidat la 5,61% iar cel la 12 luni la 5,65%.
Sondajul realizat în rândul membrilor CFA România, anticipează că BNR va opera reduceri de câte un sfert de punct procentual la ultimele sale două şedinţe de politică monetară din acest an, iar dobânda va fi adusă la 6%. În 2025, rata de referinţă ar urma să coboare până la 5%, în urma altor patru tăieri de un sfert de punct procentual.
Decizia Rezervei Federale americane de miercuri de a reduce dobânda de politică monetară cu jumătate de punct procentual, valoare mai mare decât cea anticipată de piaţă, de la 5,25 – 5,50%, maximul ultimilor 23 de ani, la 4,75 – 5%, prima măsură de acest gen din ultimii patru ani.
Preşedintele Fed, Jerome Powell, a menţionat faptul că până la sfârşitul anului ar putea fi operată încă o tăiere a ratei de referinţă de o jumătate de punct procentual. În 2025, dobânda ar urma să fie redusă cu încă un punct procentual iar în 2026 o alta de jumătate de punct procentual, care ar trebui să aducă rata la 2,75 – 3%.
Decizia a avut ca efect apreciere euro la sfârşitul săptămânii 1,1136 – 1,1183 dolari, iar piaţa americană s-a închis la 1,1162 dolari. Cursul monedei americane a fluctuat între 4,4504 şi 4,4737 lei, cea de vineri fiind stabilită la 4,4568 lei.
Moneda elveţiană a revenit la pragul de 0,95 euro/franc, ceea ce împins cursul său în jos, de la 5,2921 la 5,2532 lei.
Politicile economice ale laburiştilor din Marea Britanie, după revenirea la guvernare, au impulsionat economia şi încrederea în lire sterlină, cursul acesteia crescând vineri la 5,9252 lei.
Preţul gramului de aur a atins vineri un nou maxim istoric de 373,3536 lei, împins în sus de creşterea cererii de metal galben, care a urcat la recordul de 2.626 dolari.
Aprobarea de către Comisia americană pentru Bursă şi Valori Imobiliare (SEC) a listării pe piaţa Nasdaq a fondului pe bitcoin al BlackRock nu a stimulat tranzacţiile cu criptomonede. La sfârşitul săptămânii, bitcoin se tranzacţiona între 62.800 şi 64.000 dolari, iar ethereum fluctua în culoarul 2.500 – 2.630 dolari.
Analiza cuprinde perioada 16 – 20 septembrie.
Comentarii