La mica înţelegere

…De la o vreme, din când în când, am mai tâlcuit pe-aici, după pricepere, din sensurile unor lecturi recente. Acum mă rezum a zice că, recent, citii câteva traduceri, produse de edituri de marcă (ce nu se rezumă doar la a prelua, „natural” textul autorului, aşa cum l-a slobozit), având deci traducători experimentaţi, redactori de carte, corectori… de toată calitatea, până a observa că, pe ici pe colo, verbe precum „a trebui” sau „a urma” erau folosite după norma oral-populară, „niciun” era „nici un” după o preferinţă de moment etc. Dar ce zice unul ca mine, care-s doar un cititor amator?! Pe cale să priceapă bunăoară că legea gustului vorbirii neaoşe cere ca prepoziţia „către” să fie aproape obligatoriu pusă după un „de” ori ca prepoziţia „pentru” („fenomen” observat de vreo 2 ani) să o înlocuiască pe altele, eventual poate „simplificând” structuri complicate pentru vorbitor / scriitor. Pare-mi-se că, în destule situaţii, destui dintre cei care uzează româna actuală – updatată & upgradată după minime necesităţi de comunicare, ca să nu mai insist asupra celor maxime nevoi de asemănare cu limbi percepute ca fiind tutoriale – scapă inclusiv de înţelesuri anterior temeinice (însă devenitele prăfuite, neadecvate?). Uite că de curând am avut de-a face cu un exerciţiu sumar (nu cu studiu de caz, nu cu cercetare pe corpus) privind adj. „rezidenţial”, ce nu mai funcţionează în relaţie cu ideea de locuire, ci cu una având trimitere la afacere imobiliară la periferia zonei urbane (dar exclus e să ne mai gândim la o mahala!). Ca să nu mai lungesc vorba înspre substilul publicitar (prin multe ecouri ale sale devenit poporan), cu exemplul că (învechita apoi înnoita) vorbă „băcănie” (dar să o uităm de tot pe aia care zicea despre „a te face de băcănie!) ar trebui înţeleasă cu maximizat sens nou de minimarket cu produse ca (de) pe vremea bunicilor (inclusiv eco, bio, certificate oral), însă nu (tocmai) ca pe vremea bacalilor, mici vânzători de alimente aduse din Orient.

…Ce bacală, ce dandana!? Până la urmă, pricep că ideea e ca, totuşi, să ne-nţelegem cumva. All correct? OK!