Motto: „Viaţa lui Eminescu se confundă cu opera, Eminescu n-are altă bigrafie… el a scris în versuri o zguduitoare biografie” (G. Călinescu)
Într-o lume tributară unei culturi de consum şi autosuficienţei, dacă Eminescu nu ar mai exista în viaţa contemporană, ar trebui inventat şi bine ar fi ca Ziua Culturii să fie în fiecare zi…
Iată că Biblioteca Municipală Câmpulung Moldovenesc (BMCM), loc sfinţit de Omul Nicoleta Boguş, sărbătoreşte cultura mereu şi se oferă, întotdeauna, cu porţile deschise, cunoaşterii, dăruindu-ne „frumosul din suflete, fără graniţe, fără limite” (Nicoleta Boguş).
Potrivit confesiunii publice, făcute de bibliotecara şi scriitoarea Luminiţa Ignea, de Ziua Culturii, a avut loc prima întâlnire dintr-un proiect „Bucovina – memorie şi identitate”, al cărui iniţiator este, proiect care va cuprinde o serie de conferinţe prin care se evocă/se aniversează personalităţi marcante ale Bucovinei, următoarea conferinţă fiind programată pe 10 februarie şi va fi dedicată lui Eudoxiu Hurmuzachi.
Evocarea personalităţii eminesciene, într-un timp căzut, când demolatorii de valori cred că luptă în numele Adevărului Binelui şi Frumosului, a fost făcută de „un îndărătnic scormonitor în biografia şi semantica eminesciană”, Ion Filipciuc, după cum l-a prezentat Nicoleta Boguş.
Mândru (cum însuşi ne-a explicat etimologia, mondru, în slava veche, însemnând înţelept), dorind să „înnemurească auditoriul”, Ion Filipciuc ne-a dezvăluit ascunzişuri din biografia eminesciană: cele două documente false ale actului de naştere, bolile imaginare sau inventate, romanţata întâlnire de la Putna, dintre Eminescu şi Porumbescu, care nu a avut loc niciodată, falsa origine ardeleană a poetului („Neam de neamul meu nu a fost ardelean”, declara poetul într-un articol), însănătoşirea de la Viena…
Susţinând, cu modestia scriitorului de cursă lungă, că „profesiunea mea reprezintă chichiţele”, Ion Filipciuc a realizat o radiografie a poporului român, prin prisma operei eminesciene, pe principiul „nu noi suntem stăpânii adevărului, ci adevărul este stăpânul nostru”.
Un laudatio poetic a fost adus de membri cenaclurilor „Țara de Sus”, din Câmpulung Moldovenesc, şi „Nectarie”, din Vama, reprezentaţi, „cu măiestrie”, de cei doi Maeştri, preşedinţi de cenaclu, Neculai Marcel Flocea şi Ioan Mugurel Sasu: „Eminescu e geniul plămădit / din sămânţa acestui neam, / greu încercat şi prea osândit, / venit, când nimic nu mai speram…” (Vasile Aioanei); „A fost odată ca-n poveşti, / A fost ca niciodată”, / Cel mai iubit dintre poeţi, / Ce s-a născut vreodată! /«Pe lângă plopii fără soţ», / Adesea a trecut, / Şi ne-a vrăjit c-un vers pe toţi, / Atunci l-am cunoscut! / El s-a «cufundat în stele / Şi în nori şi-n ceruri ‘nalte», / Vise a cules din ele, / Şi-a scris versuri fără moarte! / Lumina poeziei lui / În veci ea va străluce, / Versul frumos, cum altul nu-i, / La inimă se duce!” (Graţiela Cristina Herghelegiu); „Eminu-n Cernăuţi de n-ar fi fost, / S-ar fi uscat şi ceru-n zori de rouă…/ Eminu-n Cernăuţi de n-ar fi nins, / N-am fi aflat că versul poate frige…” (Valerian Bedrule); „Ne-a fost dor de carte veche, / De-acea mândră poezie” (Ana Andronicescu); „Lumina poeziei legământ…” (Costel Răescu), „Bate vânt de Eminescu”, de Constantin Tiron (în lectura poetei Gabriela Braha, iar Luminiţa Reveica Țaran a prezentat câteva repere critice ale operei eminesciene şi o Scrisoare, de pe 5 martie 1970, din Paris, de la Emil Cioran către Constantin Noica: „…fără Eminescu, neamul nostru ar fi neînsemnat şi aproape de dispreţuit…”
Cenaclul literar „George Florin Cozma”, al Colegiului Naţional Militar, coordonat de prof. Maria Romaga, prof. Mihaela Pintilei, bibliotecar Iulia Bodnari, ne-a călăuzit sufletele prin poezie eminesciană, prin sunet şi cuvânt, pentru că, vorba lui Neculai Marcel Flocea, „dacă nu ar fi să fie cavaleri şi amazoane, ar lupta cu cântec şi poezie”. Cu cântec şi poezie ne-a vrăjit şi Filip Forgaci, elev la Colegiul Naţional „Dragoş Vodă”.
Din partea Asociaţiei Scriitorilor şi Artiştilor „Voievozi de obcină”, asociaţie strunită de Maestrul Tiron, doamna Claudia Băluţă a primit Premiul „Poesis”, pentru poezia „Iertaţi-mă”, premiu decernat de preşedintele cenaclului câmpulungean, Neculai Marcel Flocea.
Întreaga manifestare, care a fost declarată de Doamna cu Viaţa la rever, Artemisia Ignătescu, „de neuitat”, şi de părintele dr. Constantin Florescu „o întâlnire spectaculoasă”, s-a bucurat de prezenţa primarului Mihăiţă Negură şi s-a desfăşurat nu doar într-o Mare Casă a Cărţii, Biblioteca, ci şi într-un cadru pictural, realizat de prof. Pîrlea Mihaela, prin expoziţia „Miniaturi de carte prin ochii copiilor”.
Aceasta este povestea Culturii, iar înţelesul alegoric ce i-a fost dat e că neamul românesc are noroc; iar norocul se numeşte… EMINESCU.
LUMINIŢA REVEICA ŢARAN
Comentarii