Realizarea Unirii Principatelor Române, prin dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor, s-a constituit într-un eveniment memorabil al istoriei noastre, a consfinţit dorinţa românilor de a trăi într-o singură ţară, acesta fiind un început fast. Evenimentul s-a bucurat de răsunet pe plan internaţional, dovadă cuvintele lui Camillo Benso, conte de Cavour, prim-ministru al regatului Sardiniei: „Românii, aceşti fraţi îndepărtaţi ai italienilor, au dat dovadă de patriotism şi un exemplu de concordie pe care noi, italienii, suntem gata a-l urma. Unirea Principatelor va prepara unirea tuturor italienilor într-un singur corp, deoarece, de-acum înainte, nimeni nu va mai putea să împiedice, astăzi, ca minunatul act ce s-a împlinit la poalele Carpaţilor să nu se realizeze şi la poalele Alpilor”. S-a creat un precedent, un al doilea fiind convocarea divanurilor ad-hoc, care aduceau noutatea reprezentativităţii, în divanuri fiind cooptaţi şi ţărani. Un asemenea eveniment istoric a intrat în conştiinţa românilor, fiind evocat în fiecare an pe 24 ianuarie.
La Vatra Dornei, manifestarea dedicată Unirii Principatelor s-a intitulat „Unirea – flacăra nestinsă a istoriei” şi a avut loc pe 23 ianuarie, la Biblioteca Municipală „G.T. Kirileanu”, în organizarea instituţiei gazdă, în parteneriat cu Şcoala Gimnazială Neagra Şarului, prezenţi fiind elevii clasei a III-a, îndrumaţi de înv. Mirela Ţâcşa şi bibliotecar Corina Cojoc, în colaborare cu Asociaţia Scriitorilor şi Artiştilor din Ţara Dornelor şi filiala „Arboroasa” a Asociaţiei Culturale „Pro Basarabia şi Bucovina”.
Elevii au realizat un panou cu desene pe teme patriotice, care a completat expoziţia de carte realizată de bibliotecă, sub genericul „Un neam îşi scrie istoria – Unirea Principatelor Române”, şi au interpretat câteva cântece patriotice. Bibliotecar coordonator, Nicoleta Todaşcă a vorbit despre personalitatea lui Al. I. Cuza, subliniind calităţile sale de patriot, lupta pentru unire, reformele realizate în timpul domniei sale care au pus bazele formării unui stat modern.
Un film documentar despre unire a fost prezentat de către bibliotecar Andreea Pindelea, concluzia fiind că unirea a fost un fapt împlinit, pe care marile puteri au fost nevoite să-l recunoască. Paraschiva Abutnăriţei, preşedinta „Arboroasei” a susţinut prelegerea „Doamna Elena Cuza – model de trăire în familie şi societate”, accentuând rolul său ca factor de echilibru, ca susţinătoare a domnului în tot ce viza bunul mers al ţării.
Prof. Jenica Romanică, vicepreşedintă a „Arboroasei” a prezentat istoria castelului de la Ruginoasa, restaurat şi amenajat după bunul gust al Doamnei Elena, intervenţia fiind susţinută prin imagini. A fost rândul copiilor, să interpreteze cu talent sceneta „Moş Ioan Roată şi Unirea”, după Ion Creangă şi să încheie cu Hora Unirii, în care i-au antrenat pe cei prezenţi. O interesantă creaţie proprie despre Al. I. Cuza a prezentat poeta şi prozatoarea Anica Facina, intitulată „Întoarcerea lui Cuza”. Textul pune în evidenţă dragostea lui Cuza pentru ţară, iar la o imaginată întoarcere pe pământ a domnitorului este subliniată mâhnirea sa, la constatarea că lucrurile s-au schimbat foarte mult, şi nu în bine.
Un omagiu unirii şi domnitorului a rostit într-o creaţie proprie scriitorul Gruia Ungurian, iar Aldona Patraş a selectat şi a prezentat citate semnificative din cuvintele rostite de Al. I. Cuza, care sunt mărturie a voinţei sale de a fi mereu în slujba ţării, rămânând şi prin fapte una din figurile luminoase ale istoriei noastre.
Comentarii