Leul şi-a păstrat în noiembrie statutul de cea mai „stabilă” monedă din regiune, evoluţie care poate explica decizia agenţiilor de rating de a nu trece România la categoria „junk”.
Cursul euro s-a limitat în noiembrie la culoarul 4,9673 – 4,9726 lei, maximul fiind atins miercuri, iar tranzacţiile s-au realizat între 4,963 – 4,974 lei. Stabilitatea s-a făcut remarcată chiar şi în perioada minivacanţei prilejuite de Ziua Naţională, cotaţiile fluctuând pe pieţele externe între 4,967 – 4,973 lei.
Aprecierea euro a fost frânată de intrările de fonduri europene, a banilor trimişi acasă de românii care muncesc în străinătate sau de sumele investite de străini în titlurile de stat locale, iar adâncimea pieţei locale este mică, cu o medie zilnică de tranzacţionare de circa 2,1 miliarde euro, ceea ce a limitat efectele negative ale deficitului comercial.
Însă presiunea pe leu se menţine, având în vedere că datoria publică a crescut la 760 miliarde lei şi a depăşit pragul de 50% din PIB. Iar această sumă se va majora în 2024, având în vedere măsurile populiste care au fost şi vor fi luate de coaliţia de guvernare. De altfel, Moody’s şi Fitch au semnalat recent faptul că implementarea noii legi a pensiilor va duce la creşterea deficitului bugetar.
În privinţa evoluţiei cursului mediu anual, analiştii Băncii Transilvania, văd o creştere „de la 4,93 în 2022 la 4,95 în 2023, 5,03 în 2024 şi 5,06 în 2025”. Pe de altă parte, o analiză BCR estimează pentru sfârşitul lui 2024 un curs de 5,10 lei/euro, „cu presiuni de depreciere a leului provenite dinspre deficitul de cont curent încă mare, deşi aflat în proces de ajustare”. Iar sondajul realizat în octombrie în rândul membrilor CFA România anticipează pentru orizontul de şase luni (mai 2024) o valoare medie a euro de 5,0097 lei, respectiv de 5,0541 lei pentru noiembrie viitor.
Piaţa monetară a fost influenţată de BNR care a menţinut dobânda de referinţă la 7% şi a lăsat mai mulţi lei în sistem, cu scopul de a stimula creditarea, dar şi tendinţa de reducere a inflaţiei atât pe plan local, cât şi extern.
În noiembrie, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,34 la 6,25%. Indicele la şase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 6,42 la 6,21%, iar cel la 12 luni a alunecat de la 6,53% la 6,39%.
Trezoreria vrea să atragă în decembrie, prin împrumuturi, 4 miliarde lei, sumă care poate fi majorată cu 525 milioane lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive.
Euro a atins miercuri maximul ultimelor trei luni de 1,1018 dolari, dar a scăzut vineri la 1,0829 – 1,0913 dolari, după ce s-a anunţat că economia SUA a crescut cu 5,2% în trimestrul al treilea în timp ce inflaţia a scăzut în octombrie la 3%.
În piaţa locală, cursul monedei americane a fost stabilit miercuri la 4,5313 lei, faţă de 4,6585 lei, la sfârşitul lui octombrie. Media francului elveţian a încheiat noiembrie la 5,1634 lei valoare aproape egală cu cea de sfârşitul lunii trecute iar lira sterlină a fost singura câştigătoare, după ce a urcat în aceeaşi perioadă de la 5,6781 la 5,7463 lei.
Preţul gramului de aur a urcat miercuri la 296,8710 lei şi ar putea depăşi în următoarele zile recordul de 301,1915 lei, atins în 26 octombrie, după ce uncia a crescut vineri la 2.075,41 dolari, foarte aproape de maximul de 2075,47 lei, înregistrat în august 2020.
Perspectiva reducerii de către Fed a dobânzii sale de referinţă a ridicat cotaţia bitcoin la sfârşitul săptămânii la 39.291 – 39.565 dolari iar pe cea a ethereum la 2.155 – 2.178 dolari.
Analiza cuprinde perioada 27 noiembrie – 1 decembrie.
Comentarii