Atmosfera

Zile nesperat de frumoase şi numaidecât atmosfera de odinioară setată în amintiri şi tradiţie, dar şi contaminantă, au făcut ca târgurile de toamnă organizate recent să aibă parte de mulţime de muşterii. Poate şi comparaţia, deoarece destul de mulţi ştiu deja că prin Occident, deşi nici acolo nu lipsesc, târgurile astea sunt deja altfel: standuri protejate după glasvanduri, frigidere cu temperatura controlată, vânzători înmănuşaţi etc. N-au fost de toate, ci mai cu seamă brânzeturi, preparate din carne (ce dacă şi din porc de import) în aer liber, mere, mititei şi fleici la grătare, scrijele, berici…; cam din acestea. Dar poate că pe la noi e încă o adevărată desfătare să stai la coadă şi, la o pildă, să miroşi de-aproape brânza, poate că s-o şi pipăi, s-o guşti pe furiş (că puţini oferă mostre ca atare) şi apoi să alegi. Dar poate că pe la noi e o reală satisfacţie ca, din când în când, să cumperi de sub soare – oferită de o vânzătoare în cămaşă folclorică ori de un vânzător cu bundiţă, deghizat în bade – marfă pe care, în zile de rând, o iei (şi încă mai ieftină!) de la magazinul firmei respective. Am pomenit de scumpete? Da, după cum am bârfit şi altă dată, mititeii din târgul de pe la noi sunt mai mici şi mai scumpi ca cei din Obor. Însă faţă de acum o lună, prin târgurile de vară, mai nou, toamna, a apărut mustul şi s-a ieftinit berea, aproape la jumate (dar şi aşa e aproape de două ori mai scumpă ca fix aceeaşi marcă din market). Dar ce ţi-e cu exemplul şi pofta! Constaţi atmosfera, îi vezi pe alţii că se-mbulzesc şi gustă…, păi cum să procedezi altfel?!