Sub acest titlu, în data de 28 septembrie 2023, la Muzeul de Istorie „V.V. Tarnavski” din Cernigov (Cernihiv), un cunoscut centru universitar din Ucraina, a avut loc, în format online, un eveniment muzeal consacrat unui manuscris de provenienţă românească, un Tetraevanghel, din anul 1581, păstrat în Fondul acestui Muzeu, dar caligrafiat în biserica „Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril”, astăzi dispărută, din Suceava.
Iniţiatorul acestui eveniment a fost cercetătorul Miroslav Mai-Boroda, candidat pentru titlul de dr. în Teologie şi colaborator ştiinţific principal al Muzeului. Au participat profesori şi cercetători interesaţi de domeniul bibliofil din Cernigov şi din România. Mai întâi, domnul Miroslav Mai-Boroda a vorbit despre locul, timpul scrierii şi circulaţia acestui Tetraevanghel (carte care conţine textul complet al celor patru evanghelii) până să ajungă în proprietatea Muzeului. Potrivit însemnării dedicatorii, cartea a fost răscumpărată şi donată bisericii cu hramul „Sf. Învieri” din satul Ostra, de către Vasilie Olkievici şi soţia sa, Fedea, din acelaşi sat. Deocamdată, încă nu a fost identificat cu precizie locul daniei. Este posibil ca donatorul să numească astfel aşezarea situată pe locul vechii Ostra, distrusă de mongoli şi tătari, în anul 1240, astăzi, oraşul Oster, din regiunea Cernigov. Faptul că bisericile ridicate în Oster, de-a lungul secolelor al XVII-lea şi al XIX-lea, au avut hramul „Sfintei Învieri” poate constitui o confirmare a acestei ipoteze, căci, se ştie, o biserică construită pe locul uneia mai vechi, de obicei îi preia hramul. Este posibil, de asemenea, ca locul daniei să fi fost biserica din satul Ostra din judeţul Suceava. Doamna Gabriela Haja, directorul Institutului de Filologie Română „Al. Philippide” al Academiei Române din Iaşi, a prezentat un raport despre istoria acestei aşezări. Argumentele pro şi contra ale celor două versiuni au născut discuţii aprinse în rândul participanţilor.
În continuare, semnatara acestor rânduri, profesor la Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava, a prezentat date din istoria bisericii „Sf. Arhangheli” din Suceava, construită, potrivit arheologilor, la sfârşitul secolului al XV-lea sau în primele decenii ale celui următor. Cea mai veche informaţie scrisă referitoare la acest lăcaş de cult datează din anul 1542, august 15, când logofătul Toader Băloş i-a dăruit un Tetraevanghel, creaţia cunoscutului diac, Mihail, în zilele voievodului Petru Rareş şi în timpul mitropolitului Theofan. Biserica cu acest hram a mai fost menţionată şi în secolele următoare, în documente şi în însemnările marginale de pe câteva cărţi de cult, ce i-au aparţinut. Până în prezent, nu se cunoaşte cine a construit-o şi nici când anume a dispărut, în ce condiţii, asemenea altor biserici din oraş. Dintr-un registru de proprietăţi, din anul 1784, păstrat în arhiva Tribunalului din Suceava, s-au găsit informaţii cu privire la o parte din bisericile dispărute; la acea dată, biserica „Sf. Arhangheli” era doar o ruină, situată în uliţa Poni, astăzi strada Ştefan cel Mare. De altfel, în acest an, biserica este amintită documentar pentru ultima oară.
Din păcate, manuscrisul nu se găseşte într-o stare de conservare mulţumitoare şi necesită intervenţia unor restauratori specializaţi pe carte veche. Urmele de funingine indică faptul că a supravieţuit unui incendiu, iar apa folosită pentru stingerea focului a dus la lipirea filelor între ele şi la blocarea volumului. Totuşi, din partea mai puţin afectată, s-au putut desprinde câteva foi, în mod special foaia pe care se găseşte însemnarea dedicatorie, la sfârşitul căreia, se scrie clar că „s-a copiat această carte în anul lui Dumnezeu 1581, în oraşul Suceava, la biserica „Sf. Arhistrategi Mihail şi Gavril”. Numele scriptorului nu apare. O altă însemnare târzie, de la cumpăna secolelor al XIX-lea şi al XX-lea, pe o foaie ataşată, indică ultimul loc în care s-a aflat cartea, anume biserica „Sf. Nicolae” din satul Olbin, din zona oraşului Oster. Se pare că, această foaie a fost introdusă în manuscris, în momentul predării lui la Muzeul eparhial bisericesc din Cernigov, deschis în ziua de 14 octombrie a anului 1906. Momentul exact al intrării Tetraevanghelului în muzeu nu se cunoaşte, deoarece în timpul celui de-al doilea Război Mondial, muzeul a ars şi toată arhiva a dispărut.
Trebuie să subliniem faptul că acest manuscris este necunoscut bibliografiei noastre de specialitate. De aceea, îi suntem recunoscători domnului Miroslav Mai-Boroda pentru faptul că ni l-a semnalat (alături de alte valori patrimoniale bibliofile de origine românească), în cadrul „Colocviilor Putnei”, din 23 februarie 2023, iar acum i-a dedicat un eveniment muzeal special. Este, iată, un alt manuscris, care ne vorbeşte peste veacuri despre biserica „Sf. Arhangheli” din târgul Sucevei. Din fotografiile puse la dispoziţie de domnia sa, se pot observa particularităţile grafice (manuscrisul este caligrafiat în limba slavonă, limba folosită de cărturarii noştri în secolele XIV-XVI), elementele de ornamentică (frontispicii, iniţiale ornate) specifice manuscriselor medievale moldoveneşti.
Pentru descrierea mai amănunţită a manuscrisului ne-am folosit de textul prezentării acestui eveniment pe site-ul Muzeului de Istorie „V.V. Tarnovski” din Cernigov: https://choim.org/
OLIMPIA MITRIC
Comentarii