Într-o perioadă de intense transformări, sistemul sanitar românesc păşeşte spre o medicină diferită de cea a înaintaşilor pe lângă care ne-am format şi ne-am instruit. Acest lucru a încercat să-l reflecte Revista Bucovina Medicală, serie nouă. I-am adăugat această sintagmă din respect şi consideraţie pentru eforturile pe care le-a făcut personalul dedicat îngrijirii sănătăţii în anii grei ai celui de-al Doilea Război Mondial, când, în 1943, din ianuarie până în decembrie, au apărut 7-8 numere din prima serie a Bucovinei Medicale.
În 2015, când Spitalul Judeţean Suceava era în plin proces de modernizare, când se construia Ambulatorul de specialitate, când se mărea de câteva ori suprafaţa de lucru alocată UPU, când majoritatea secţiilor se modernizau într-un ritm accelerat, inclusiv clădirile din partea veche a spitalului, am considerat necesar ca munca şi realizările medicilor şi ale restului personalului superior dedicate îngrijirii bolnavilor să fie reflectate şi altundeva decât în paginile ziarelor locale.
Baleind cuprinsul numerelor apărute, constatăm că munca de redactare a fost imensă. În cei 8 ani scurşi de la momentul apariţiei primului număr, au rezultat 14 numere efective, cu un total de 1104 pagini. Au apărut în total 237 articole, fiecare cu unul sau mai mulţi autori. Unele articole grupează autori din mai multe secţii, implicate în îngrijirea aceluiaşi caz sau a unor cazuri cu asemănări. Sunt clasice asocierile de autori chirurg – ATI-ist, imagist, anatomopatolog sau chirurg-urolog-chirurg vascular în cazuri de o complexitate deosebită.
Secţiile din spital au fost reprezentate în mod armonios, fiind echilibrate între specialităţile medicale vs chirurgicale vs laborator vs imagistice vs istoria medicinei.
Secţia Boli Infecţioase a venit cu subiecte de impact major asupra sănătăţii publice: Christina Nicolae – „Gripa. O viitoare provocare”, Christina Nicolae – „De ce avem nevoie de un ghid de antibioticoterapie”, Monica Terteliu, Corina Stănescu – „Infecţia urliană”, Christina Nicolae – „Infecţiile stafilococice”, Alina Daniela Mihailiuc – „Hepatitele virale”, Olga Adriana Căliman-Sturdza – „Managementul în ambulator al pacienţilor cu COVID-19”, Christina Nicolae – „Antimicrobul stewardship”, „Antimicrobial resistance”, Olga Adriana Căliman-Sturdza – „Manifestări neurologice la pacienţi HIV/SIDA”.
Secţia Oncologie a avut de asemenea o contribuţie extrem de bogată şi valoroasă în revista noastră. S-au abordat cancerul mamar (Doina-Elena Ganea – „Cancerul mamar metastatic cu RH+”, „Experienţa clinică în cancerul mamar avansant”), cancerul pulmonar (Doina-Elena Ganea – „Rezistenţa la tratamentul cu inhibitori de tirozin – kinază ai EGFR în cancerul pulmonar non-microcelular”), cancerul tiroidian (Doina-Elena Ganea „Tratamentul cu sorafenib”), cancerul renal (Doina-Elena Ganea – „Linia a 2-a de tratament în cancerul renal metastatic”, „Linia întâi de tratament”), „Anemia indusă de chimioterapie”, „Neutropenia febrilă”, „Cancerul pancreatic metastatic”.
Secţia Chirurgie Generală şi cele cu profile chirurgicale au fost extrem de bine ilustrate în paginile revistei noastre şi au grupat numeroasele secţii derivate din Marea Chirurgie, având şi aportul medicilor din ATI cu care au avut responsabilitatea îngrijirii bolnavilor, precum şi a colegilor imagişti sau anatomo-patologi cu ajutorul cărora au finisat diagnosticul până la nivel celular.
Într-un articol de excepţie, dr. Sorin Hâncu a detaliat o problemă dificilă cu care se confruntă chirurgii, „Intestinul critic chirurgical”, suferinţă gravă, cu resurse terapeutice limitate, risc vital important şi prognostic incert.
Valeriu Gavrilovici a abordat noutăţile în carcino-geneza colo-rectală, făcând legătura, în două articole, între inflamaţie şi carcino-geneză („inflammaging”), a folosit tehnici laparoscopice pentru rezolvarea unui chist retroperitoneal (împreună cu Andreia Botezan şi Adrian Tătăranu), a operat o tumoră de colon transvers şi eventraţie post-operatorie (Andreia Botezan, Ioan Cordoş, Dănuţ Bărbunc, Luminiţa Mireanu), împreună cu colectivul chirurgical, cel din ATI şi cel din imagistică a făcut chirurgie minim invazivă a cancerelor colorectale, s-a preocupat de cancerul de colon metacron recurent, cu urmărire endoscopică post-operatorie, a evacuat un hematom voluminos complicat cu insuficienţă renală acută la o pacientă sub tratament anticoagulant şi cu COVID, colaborând şi cu urolog, dar şi cu chirurg toracic. Dr. Valeriu Gavrilovici a cooptat în toate lucrările sale colegii chirurgi, astfel încât se regăsesc şi Ion Cordoş, Lucian Leneschi, Adrian Nistor, Petre Velnic, Bogdan Grădinaru, Neurochirurgia (Anatoli Buzdugan, Constantin Căldare) a venit cu „Traumatismul cranio-cerebral”.
La fel de prezent în paginile revistei a fost şi colectivul Secţiei Ortopedie-Traumatologie, practic în fiecare număr al revistei existând o colaborare. Astfel, aproape că nu există segement anatomic important în care colegii ortopezi să nu fi împărtăşit experienţa lor. Coxartroza a fost abordată de Răzvan Bandac, iar Ana-Loredana Lazăr împreună cu Răzvan Bandac se ocupă şi de fracturile radiale distale, Răzvan Bandac creionează principiile de diagnostic şi tratament ale luxaţiilor medio-tarsiene Lisfranc, Rareş Voinea se concentrează pe fracturile humerusului. Este abordată şi problema dificilă a tumorilor voluminoase ale membrelor (Sorin Petraşuc, Răzvan Bandac, Ciprian Puha, dar împreună cu oncolog, imagist, chirurg vascular, anatomopatolog), sunt abordate şi probleme de fineţe maximă, precum transplantul tisular (Răzvan Bandac, Marius Grămadă, Sorin Petraşuc). Un alt aspect actual şi din păcate frecvent este politrauma, cu ortopezii ca „vioara I”, (Alexandru Oţel, Andrei Lăzăreanu, Răzvan Bandac), dar colaborând cu colegii de la specialităţile înrudite. O altă problemă chirurgicală abordată a fost patologia tiroidiană (Adrian Nistor, Petru Velnic, Ioan Cordoş, Luminiţa Ionescu, Ruslan Gorceag, Dănuţ Bărbunc, Alina Nistor, Mirela Frăţeanu, Adrin Tătăranu, Florin Terteliu, Alexandrina Pascal, Luminiţa Mireanu – „Urgenţe în patologia chirurgicală a glandei tiroide”).
Tot în aceeaşi notă chirurgicală, dar cantonat în intervalul biologic specific este şi vigurosul şi dinamicul colectiv de la Chirurgie Infantilă şi Ortopedie, organizat iniţial de Ştefan Furnică, ulterior de Florin Filip. Ştefan Furnică semnează articolul „Orientări şi perspective în chirurgia pediatrică”, precum şi „Abdomenul acut la nou născut şi sugar”, dar şi „Fizionomia şi comunicaţia!”. Apoi Florin Filip împreună cu regretatul Ion Iaz, dar şi cu pediatru (Elena Tătăranu), anatomopatologi (Alexandrina Pascal şi Andreia Botezan), imagist (Agata Petrescu) şi ATI-ist (Violeta Ştefan) abordează un chist de mezenter cu tablou clinic de abdomen acut la un sugar de 11 luni. Tot Ion Iaz, împreună cu Camelia Filote, detaliază sindromul absenţei muşchilor abdominali (Prune Belly). Tot Chirurgia Infantilă abordează problema „Peritonitei apendiculare”, a „Torsiunii de splină generatoare de abdomen acut”, a unui „Abces perianal recidivat infectat cu E-coli”, a unei „Litiaze renale cu insuficienţă renală acută obstructivă”. Şi Florin Filip şi colectivul său îşi pun problema managementului unei secţii de profil. „Formele particulare de chist hidatic la copil” beneficiază tot de aportul celor de la Chirurghie Infantilă (Fl. Filip, Cristina Hrustovici, Olga Bunescu), dar şi al imagistului (Adrian Tătăranu), biologului molecular (Roxana Filip), ATI-stului (Dorin Stănescu) şi anatomo-patologului (Andreia Botezan).
Secţia Obstetrică-Ginecologie abordează prin Laura Coca „Hipertensiunea arterială în sarcină”, „Sângerarea genitală în postmenopauză”, „Incontinenţa urinară de efort”, iar Alina Melinte-Popescu împreună cu regretatul Cristian Irimie, „Evoluţia leziunilor displazice ale colului uterin în urma exciziei conservatoare”.
Urologia a fost reprezentată de contribuţiile lui Nicolae Dobromir cu „Biopsia prostatică” în două articole, dar şi colectivul mai tânăr cu Ionuţ Jurchis, Nicolae Stoican în numeroase articole de cazuri chirurgicale complexe sau politraume. De asemenea, Nicolae Dobromir a abordat problema „Nefroepiteliomului”.
ORL-ul a fost deosebit de activ prin Claudia Ionesi „Screening-ul hipoacuziei la copil”, „Rinoliţii, urgenţă ORL”, „Tumori de laringe”. De asemenea Oftalmologia, prin Georgeta Martiniuc a furnizat un superb şi doct articol de înalt nivel ştiinţific despre privilegiul imunologic al ochiului, doar o companie selectă de organe fiind în acest club „elitist”, generând un mediu tolerogenic. Tot Secţia Oftalmologie în colaborare cu un spital prestigios din Franţa (Chateau Gontier) raportează un caz de histiocitoză X cu afectare sistemică, printre care şi infiltrare orbitară (sd. Erdheim-Chester).
Tot în domeniul oftalmologic, Cristina David şi Ioana Poiată detaliază cu simţ didactic punctul de vedere al practicianului în „Retinopatia diabetică” şi corelaţiile cu cardiologia şi nefrologia în această boală sistemică.
Secţiile cu profil medical nu s-au lăsat mai prejos şi au mers umăr la umăr cu cele chirurgicale. Cardiologia Spitalului Judeţean de Urgenţă a fost evaluată de Titel Cojocaru în 2015, în contextul unui număr relativ mic de paturi, raportat la populaţia cu afecţiuni cardio-vasculare şi infarct miocardic. Un alt articol de înalt nivel ştiinţific este cel publicat de Radu Moisei, plecat după aceea în altă ţară, despre „Resincronizarea cardiacă într-un caz de cardiomiopatie dilatativă”.
Gastroenterologia a fost prezentă de la început prin Dorin Achiţei cu „Tratamentul modern al hepatitei C în România”, apoi cu „Măsurarea non-invazivă a fibrozei hepatice”, dar şi dilemele născute din „Administrarea pe termen lung a inhibitorilor pompei de protoni”, cu diverse întrebări născute din durata optimă a tratamentului.
Nefrologia a încercat să abordeze problemele menţionate ale unei specialităţi relativ „tinere” (a fost recunoscută şi în România doar în 1990!). Mihai Ardeleanu a abordat „Afectarea renală în cursul îmbătrânirii”, „Aritmiile cardiace la pacienţii renali cronici şi dializaţi”, împreună cu Adrian Botezan a studiat „Prevalenţa pacienţilor dializaţi în jud. Suceava”, din nou „Markerii paraclinici în IRA”, „Nefropatia fenacetinică”, „Obezitatea şi bolile renale”, „Litiaza renală, aspecte medicale”, „Ziua Mondială a Rinichiului”, „Nutriţia la pacientul renal cronic”, apoi un subiect adaptat calamităţii mondiale „De la îmbolnăvirea cu SARS-COV-2 la imunitatea post COVID. Două studii de caz de familie”. (Va urma)
Mihai C.-M. ARDELEANU
Doctor în ştiinţe medicale
Redactor-şef „Bucovina Medicală”
Comentarii