De 1 iunie, oarecum în paralel cu festivităţile organizate pe plan local cu ocazia Zilei Copiilor, MAL a organizat şi vernisat o splendidă expoziţie, probabil extrem de rară, dacă nu unică în Europa. Este vorba despre expoziţia „Zăbrenice şi Ştergare” din Colecţia Ioan Ţugui.
Pentru câmpulungeni, mai ales cei de o anumită vârstă, dar şi pentru amatorii de frumos şi de tot ceea ce înseamnă etnografie şi folclor, Muzeul Ion Ţugui este un loc familiar. Născut pe meleaguri gălăţene, la Tecuci, I.Ţ. a studiat teologia şi istoria la Cernăuţi. Stabilit la Câmpulung Moldovenesc, a predat istoria la Liceul „Dragoş Vodă”, unde a fost şi director, apoi la Şcoala de Arte şi Meserii, Liceul Silvic şi şcolile generale nr. 2 şi 3.
(În particular, după cum mi-a povestit tatăl meu, care i-a fost elev, îi plăcea să i se spună „Părintele”!). A decedat în 1978.
Istoric de vocaţie, I.Ţ. şi-a găsit şi vocaţia de colecţionar.
Colecţia principală a fost aceea de linguri de lemn, cu peste 5.000 de piese unicat. A fost şi un mare numismat, dar şi colecţionar de tot ce înseamnă etnografie. O secţiune importantă este aceea dedicată ştergarelor populare, obiectul expoziţiei despre care vorbim, şi va fi deschisă până pe 5 noiembrie.
Colecţia cuprinde cam 500 de piese, expuse la MAL peste 150.
Ştergarul popular, nelipsit caselor bucovinene nu este o „marcă” exclusivă, în expoziţie existând şi exponate din Muntenia. Dar în Ţara de Sus, ştergarul este o creaţie artistică, meşteşugul iniţial casnic oferind veritabile capodopere.
Confecţionat din materiale exclusiv naturale (in, cânepă, bumbac), este decorat cu aşa-numitele „Vârste” care „colorează” fondul imaculat. Vorbim de colorit viu sau de monocolorit „negru pe alb”.
Ştergarul este folosit în mediul casnic pentru decorarea pereţilor interiori, ca ornament deasupra icoanelor, dar nu lipseşte, practic de la marile evenimente ale vieţii – naştere, căsătorie, moarte. Femeile din Bucovina sunt îngropate cu „zăbranicele” folosite la nuntă, o punte între creaţie şi extincţie.
Expoziţia a fost prezentată de distinsele doamne Violeta Enea, şef secţie etnografie la Muzeul Naţional al Bucovinei Suceava şi Iustina Humă, muzeograf. Directorul MAL, Bogdan Stamatin, a prezentat „tehnic” expoziţia şi a acordat, cu ocazia împlinirii a 87 de ani de la înfiinţarea muzeului, diplome şi plachete unor distinşi colaboratori: ing. Ovidiu Ştefeliga, cel care „produce” tot materialul foto, pr. dr. Ion Barbu, distins şi activ colaborator, dlui Florin Badale, care a avut un mare rol în executarea lucrărilor de (restaurare) construcţie şi dlui Ioan Mateescu, moştenitorul şi custodele Muzeului Ion Ţugui.
A fost un public numeros şi divers; am întâlnit bucureşteni, ieşeni, clujeni!
Toţi am fost omeniţi cu delicatese oferite de restaurantul „Bucovina” şi vinuri de la restaurantul „Mestecăniş”. Iar angajaţii MAL, cu reale talente culinare, au pregătit, în două ceaune uriaşe, „cartofi flecuiţi” şi o suculentă tocană bucovineană.
În ambianţa splendidă din curtea interioară a MAL, m-am crezut, câteva clipe, în curtea bunicilor…
Expoziţia va fi deschisă până la data de 5 noiembrie 2023. Programul de vizitare la Muzeul Arta Lemnului este de marţi până vineri, de la 9 la 18 şi de sâmbătă până duminică, de la 10 la 18. Biletul pentru adulţi costă 10 lei, 5 lei pentru pensionari şi 2,5 lei pentru elevi şi studenţi.
Menţionăm că această expoziţie a fost realizată în parteneriat cu Centrul Judeţean al Culturii Tradiţionale Iaşi.
PETRU TOMUŢĂ
Comentarii