Setea de bani a Trezoreriei, care trebuie să astupe găurile tot mai mari din buget, a secat o bună parte din lichiditatea aflată în piaţa monetară, şi a influenţat evoluţia indicilor ROBOR.
Săptămâna trecută, Finanţele s-au împrumutat cu 721 milioane lei printr-o emisiune de titluri scadente în mai 2027, la un cost mediu anual de 6,76% şi cu 3,8 miliarde lei printr-o emisiune de obligaţiuni cu scadenţa februarie 2038 la un randament mediu anual de 7,49%.
Scăderea dobânzilor interbancare sub pragul ratei de referinţă de 7%/an a determinat, în ultimele zile, încetinirea semnificativă a tendinţei lor descendente.
O analiză BCR anticipează că banca centrală va menţine dobânda de politică monetară la 7,00% în 2023 şi vede „posibilitatea unor eventuale tăieri doar din a doua jumătate a anului 2024”.
Vineri, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a oprit la 6,55%, valoarea stabilită miercuri, care reprezintă minimul ultimelor aproape 11 luni. Indicele la şase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât uşor la 6,66%, iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a revenit de la 6,85 la 6,86%.
După un şir de trei recorduri consecutive, cursul euro a crescut până la 4,9783 lei. Săptămâna trecută, tendinţa s-a inversat iar media a alunecat, la sfârşitul ei, la 4,9575 lei iar tranzacţiile s-au realizat în culoarul 4,95 – 4,96 lei, fără a mai fi nevoie de „reglaje” din partea BNR, ca în şedinţele precedente.
Prognoza de primăvară a Comisiei Naţionale de Prognoză, publicată în data de 5 mai, anticipează pentru 2023 o medie anuală de 4,94 lei/euro, care urmează să crească în 2024 la 5,0 lei/euro şi la 5,12 lei/euro în 2026.
Participanţii la sondajul efectuat luna trecută în rândul membrilor CFA România, anticipează menţinerea pe depreciere a leului. Valoarea medie a anticipaţiilor pentru orizontul de 6 luni este de 4,9953 lei/euro iar pentru orizontul de 12 luni valoarea medie a cursului anticipat este de 5,0528 lei/euro. La sondajul realizat în martie, valorile au fost de 4,9814 lei/euro, respectiv 5,0274 lei/euro.
Perspectiva unui acord între Administraţia de la Washington şi majoritatea republicană din Congres în privinţa plafonului datoriei federale, într-un moment în care alternativa ar fi intrarea în incapacitate de plată şi de aici un uragan pe piaţa financiară mondială, a impulsionat dolarul faţă de euro şi yen.
Euro a scăzut de la 1,0830 dolari, la începutul săptămânii, la 1,0701 – 1,0758 dolari, la finalul ei, iar pieţele americane au închis la 1,0728 dolari. La noi, cursul monedei americane a crescut de la 4,6012 la 4,6194 lei.
Pentru a se proteja, investitorii au apelat la moneda elveţiană, care s-a apreciat vineri până la 1,069 franci/euro. Media ei a crescut luni la 5,1396 lei, împinsă în sus de aprecierea cursului euro, şi a fost stabilită vineri la 5,1137 lei.
Cursul lirei sterline a fluctuat între 5,7062 şi 5,7251 lei, şi a încheiat săptămâna la 5,7071 lei.
Aprecierea monedei americane a redus plasamentele în metal galben. Cotaţiile au scăzut de la 1.982 dolari, la începutul săptămânii, până la 1.940 dolari/uncie la sfârşitul ei, astfel că preţul gramului de aur s-a depreciat vineri la 290,0889 lei, după ce în 15 mai a fost atins maximul istoric de 294,4610 lei.
La finalul săptămânii trecute, bitcoin a scăzut până la 25.900 dolari, după care revenit spre 26.800 dolari. Ether a atins un minim de 1.764 dolari după care a urcat spre 1.850 dolari.
Analiza cuprinde perioada 22 – 26 mai.
Comentarii