Înainte de toate vreau să clarific pentru toată lumea ce este contractul. Conform Dicţionarului Limbii Române, contractul este definit astfel: „Acord de voinţă între două sau mai multe persoane fizice sau juridice în scopul de a da naştere unor drepturi şi obligaţii”. Toate relaţiile de muncă dintre angajaţi şi angajatori la stat sau la privat sunt întemeiate pe bază de contract, fie individual, fie colectiv. Ele trebuie extinse la nivel de primari, de parlamentari. Pentru toţi ce primesc salarii.
Orice activitate economică, administrativ-culturală se desfăşoară în baza unui contract. Contractul social a fost lansat prima dată de Jean Jacques Rousseau, ilustru gânditor, scriitor francez din sec. al XVIII-lea. Acesta a condamnat inegalităţile economice, politice, sociale în societatea franceză. Potrivit lui, „Puterea de stat este legitimă numai atâta vreme cât se întemeiază pe contractul social, pe înţelegerile încheiate între indivizi”. A fost o utopie la acea vreme. Poporul este suveran în societatea românească, dar relaţiile între instituţiile statului, atât la nivel local cât şi central (primari, consilii judeţene, parlament, preşedenţie), cu cetăţenii au atins cele mai joase cote de credibilitate. Există o puternică contradicţie între voinţa, dorinţa cetăţeanului şi persoanele alese prin votul exprimat de cetăţeni la alegerile locale, parlamentare, prezidenţiale. Poporul român, din 4 în 4 ani, acordă votul pentru aleşii locali, respectiv parlamentari, iar la 5 ani pentru preşedintele ţării. Pentru prima dată s-a vorbit despre contractul social în campania Convenţiei Democratice, cu cei 15.000 de specialişti.
Există o categorie de „oameni speciali” primari, viceprimari, preşedinţi de consilii judeţene, vicepreşedinţi, parlamentari şi alţii care primesc indemnizaţii (salarii) fără să răspundă în mod efectiv în faţa alegătorilor pentru promisiunile mincinoase, demagogice, populiste promise în timpul campaniilor electorale. După ce s-au văzut „realizaţi” ei nu s-au dezbrăcat de haina de campanie arătându-şi adevărata faţă, iar noi, votanţii, păcăliţi şi minţiţi, vom tot aştepta vremuri mai bune. Dragi români, avem la îndemână Codul muncii şi Dreptul muncii şi numai împreună uniţi putem trage la răspundere pe aleşii neamului pentru aplicarea „Contractului social”.
Profesorul universitar de drept civil Valeriu Stoica, într-un interviu acordat revistei „Dilema veche” din 23 iunie 2021, a spus despre contractul social că „este o invenţie precum descoperirea focului şi că trebuie să stea la construcţia politică a democraţiei în România”. Art. 47 din Constituţia României, prevede următoarele: (1) Statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică şi de protecţie socială, de natură să asigure cetăţenilor un nivel de trai decent. (2) Cetăţenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate plătit, la asistenţă medicală în unităţile sanitare de stat, la ajutor de şomaj şi la alte forme de asigurări sociale publice sau private, prevăzute de lege. Cetăţenii au dreptul şi la măsuri de asistenţă socială, potrivit legii. Aceste prevederi nu au fost respectate de guvernanţii post-decembrişti.
Prin ştampila aplicată pe buletinul de vot, cetăţenii români îi legitimează pe aleşii neamului pentru a ocupa o funcţie în stat. Prin aplicarea ştampilei respective, alegătorul deja face parte din contract, fiindcă şi-a exprimat acordul de voinţă; în schimb, alesul, plin de bucurie şi satisfacţie pentru reuşită, nu l-a semnat. Consider că se impune de urgenţă schimbarea arhitecturii statale prin introducerea în structurile locale, centrale pentru cei aleşi prin vot direct de către cetăţeni a „contractului social”, care va fi o măsură eficientă în schimbarea atitudinii, a comportamentului aleşilor neamului. Astfel va creşte gradul de responsabilitate a fiecărui ales în funcţia ce o va ocupa în instituţiile statului locale, centrale, parlamentare, guvernamentale, care în momentul de faţă e la pământ.
Cum se poate elabora tehnic un contract social?
Să luăm de exemplu în cazul alegerii unui primar de către cetăţeni într-o comună. Primarul de comună, în campania electorală, se prezintă în faţa alegătorilor cu promisiunile sale verbale, prin care se obligă că, în mandatul său de 4 ani, va rezolva, bunăoară, următoarele probleme: > Asfaltarea drumurilor comunale N = km; > Alimentarea cu apă şi canalizare N = km; > Construcţia de grădiniţe; > Extinderea reţelei de gaz N = km; > Altele.
Dar ştim că multe din promisiunile aleşilor locali, parlamentari, făcute în faţa alegătorilor nu au fost onorate. Toate promisiunile verbale trebuie trecute într-un contract social, cu termen de realizare şi cu sancţiuni. Iar în caz de nerealizare să se meargă până la pierderea mandatului. Contractul social va fi semnat pe de o parte de primar şi consilieri, iar pe de altă parte de reprezentantul prefecturii prezent la depunerea jurământului de credinţă; va fi vizat şi de un notar, care-i va da formă juridică. La ceremonie va participa şi preotul comunei care îi va da semnificaţia de moralitate şi credinţă.
Contractele vor fi anexate la jurământul de credinţă şi vor fi păstrate în seifuri. Din 6 în 6 luni, primarul ales şi consilierii se vor întâlni cu alegătorii care le-au acordat votul şi vor raporta modul de realizare a prevederilor din contractul social; la nivel de parlamentari şi preşedinţi, se vor aplica contracte sociale specifice activităţii lor.
Unele prevederi din dreptul roman spun: „Orice act, fie contract, dacă nu îmbracă forma scrisă e ca şi inexistent”. Dar o vorbă românească purtând înţelepciunea poporului, spune: „Vorbele nu se cos la dosar, ele se pierd în eter”.
Sunt de părere că aplicarea contractului social va însănătoşi societatea românească grav afectată.
Vor dispărea din competiţie oamenii fără caracter, cei fricoşi, nepregătiţi; vor rezista cei puternici şi ambiţioşi, bine pregătiţi profesional.
> Se va crea o solidaritate puternică între alegători şi aleşi, dacă prevederile din contractul social se vor realiza; > Instituţiile statului vor deveni cât mai puternice, credibile şi mai aproape de popor; > Va creşte gradul de responsabilitate, răspundere în faţa celor ce le-au acordat votul; > Parlamentarii vor aproba legi bune în folosul cetăţeanului, al ţării şi vor fi eliminate privilegiile. Cei ce nu sunt în stare să respecte contractul social nu vor mai avea curajul să candideze la alegerile locale, parlamentare.
Facem un apel pe această cale tuturor demnitarilor, celor care mai au încă onoare, demnitate, moralitate, conştiinţă civică, de la preşedinte, parlamentar, guvern, primari, mass-media, celor cu frică de Dumnezeu, să ni se alăture în acest demers, să lase orgoliile, disputele, răfuielile, răutatea, să iubească această ţară, să nu fim egoişti, să respectăm poporul român înţelegător, blând, răbdător, greu încercat de-a lungul istoriei care, în naivitatea sa, a crezut mereu în promisiuni.
Aşteptăm din partea opiniei publice, a societăţii civile, a pensionarilor, a specialiştilor, observaţii privind îmbunătăţirea acestui concept al „contractului social”.
Dacă va exista voinţă politică, se va putea implementa acest concept înainte de alegerile locale şi parlamentare, printr-o lege, chiar anul acesta!
Prin fosta Asociaţie a Pensionarilor „Bucovina 2000”, cu adresa nr. 12 din 10.02.2016 s-a transmis Parlamentului, Guvernului acest concept de „contract social”, către (atunci): domnul preşedinte al Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, domnul preşedinte al Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, la Ministerul Muncii Protecţiei Sociale şi a Familiei, Guvernului României, lui Dacian Cioloş.
Am primit răspunsul de la Ministerul Muncii Solidarităţii Sociale şi Familiei că acest concept de contract social este interesant şi trebuie analizat…
Aşa să ne ajute Dumnezeu!
CONSTANTIN MORARU
Comentarii