De Rădăuţi vs de Pojorâta

De curând a ajuns şi pe la noi vestea cum că ciorba rădăuţeană, pe moment ar fi – potrivit unui clasament întocmit la finele lui martie a.c. de TasteAtlas.com, o platformă de profil care are în vedere fel de fel de feluri de mâncare cât şi restaurante din întreaga lume – pe locul 12 la nivel global la categoria… „Supe”. Pe site-ul respectiv ni se livrează şi o reţetă a acesteia (în chestie, zâmbesc mereu amintindu-mi de o „rădăuţeană” horpăită la Oradea, într-un local vestit, din centru, ciorbă – bună! – care, deşi se numea astfel, mi s-a dovedit a fi foarte… bihoreană), ba ni se spune că este şi „remediu” în caz de răceală. Faţă de alţii care s-au pronunţat deja în acest subiect „fierbinte”, adaug că, pe acelaşi site, la categoria „Cele mai populare preparate româneşti”, pe primul loc se clasează micii din locanta situată în Oborul bucureştean, cozonacul şi un borş de la un han din Pojorâta(!), după care pasca, mămăliga, o ciorbă de fasole de la un vechi han bucureştean, ciorba de burtă de la un restaurant din Cluj-Napoca, chiftelele, ciorba de pui, covrigii, salata de vinete, amandinele(!)… Uite că, dacă ar fi să strecurăm aşa, într-o doară, astfel de informaţii, am ajunge la surprinzătoarea concluzie cum că „rădăuţeana” ar fi preferată la nivel planetar, pe când una de la Pojorâta ar fi preferată la nivel carpato-danubiano-pontic. Plus unde mai pui că, nu demult, într-o aşa largă şi gustoasă competiţie a intrat şi ciorba ciocăneşteană (marcă înregistrată), cu păstrăv… Aşadar, în loc de altă concluzie…, poftă bună!