8 Martie

Viaţa e un lung şir de sforţări. Anii existenţei noastre se înnoadă din zile, zilele de ore. Le-ai putea înşira una după alta. Şi ne-am pomeni deodată cu un lanţ nesfârşit de mărgele cenuşii, vinete, tulburi sau de culoare nedefinită. Dar, între ele, din loc în loc, am da şi peste boabe trandafirii şi roşii, de peruzea şi cobalt, verzi şi lucitoare.

Ele sunt clipele noastre de răgaz, bucuriile în suita neîntreruptă a zilelor, nuanţa care îndreaptă viaţa şi ne abate curajul înmuiat în matca lui firească. Iar lumina acestor clipe este femeia. Cine poate să-ţi dea emoţia, împăcarea cu tine însuţi, sentimentul că nu trăieşti în deşert, că face parte din marele circuit universal şi, totodată, din mărunta horă a efemerului cotidian, ca mama, soţia, fiica, sora? Când ai norocul să-ţi fie aproape, toate în jur câştigă ceva, un nimic care le conferă farmec, sens, poezie. Fără ele, fără sprijinul lor delicat vieţii, lucrurilor, oamenilor, le lipseşte totdeauna parcă ceva: poate spontaneitatea, poate prospeţimea, poate roua graţiei şi a simplicităţii. Fiindcă ele, mamele, soţiile, fiicele, surorile ne învaţă, de când puterile ne-ajută să desluşim din mişcările şi gesturile confuze ale existenţei conturul delicat al unei dezmierdări, că viaţa trebuie trăită frumos!

Ne trezesc atenţia printr-un amănunt de formă şi gust asupra zvâcnirii de arabescuri a norilor de pe cer, asupra impulsului ritmic care ne guvernează paşii printre semeni, asupra preţului peren al zâmbetului. Am şti, oare, zâmbi fără învăţătura tainică şi permanentă pe care ne-o dă, de la prima gângureală omenească, femeia? Zi de zi surâsul ei ne luminează drumul la şcoală, la uzină, pe şantier sau la biroul cu hârţoage de rezolvat, surâsul ei restabileşte în noi, subtil, tic-tacul ornicului nostru lăuntric dereglat de trânta cu împrejurările. Când izvorul de stăruinţă, îndârjire, avânt e gata-gata să sece în noi, ajunge o privire a mamei, un cuvânt al fiinţei iubite, o şoaptă a fiinţei codane, de care n-ai cum să te aperi, iar clipocitul de secetă al energiilor, pe care le credeam astupate pe veci, ţâşneşte în îmbelşugat şuvoi. Acestui miracol, zi de zi şi clipă de clipă, reluat în noianul zilelor, îi aducem omagiul la fiecare 8 Martie, în anotimpul sfârşitului de iarnă, acestei „bărbăţii” a femeii care s-a dumirit de valoarea nopţilor de nesomn, cunoaşte frământările noastre şi le împarte cu noi de când munceşte deopotrivă la strung, la războaiele textile, la zidăria înălţată din nimic, prin laboratoare, în spitale, în şcoli etc. Că mai are timpul să şi gătească, să spele, să coasă şi să cârpească, aranjând o floare pe masă şi bucurându-ne cu un preş mare în faţa uşii, fără a-şi pierde cu toate acestea surâsul drag de pe buze, iată cu ceea ce femeia este superioară bărbaţilor care, de 8 Martie, vor face o reverenţă în faţa puterii ei de sacrificiu, a intuiţiei ei, a dragostei şi răbdării ei, din care cu toţii şi mereu au de învăţat câte ceva. În această zi a femeilor din întreaga lume, care nu e decât un popas în toate celelalte zile de peste an lipsite de înţeles fără ele, vor culege florile şi zâmbetele de pe tot pământul şi le vor aşeza în braţele lor, convinşi că nici cu diamantele smulse de pe bolta nopţilor de vară nu vor putea să răscumpere lacrimile vărsate, jertfele aduse, fără să descurajeze, fără să obosească vreodată.

În ultimele zile ale lunii martie, „în sfârşit”, a sosit primăvara! Şi chiar dacă buletinele meteorologice din această perioadă vor încerca să ne sperie, nu ne facem griji. Se apropie 1 aprilie şi e, cu siguranţă, o glumă.

ARTEMIZIA GHEORGHI,

Brodina

Omagiu

Din fostul alb al iernii care moare,

din crudul verde sărutat de rouă,

din ochiul blând al tânărului soare

eu ţes un gând şi-l dărui vouă.

 

Pentru copiii, voi inima în două

o rupeţi şi juraţi că nu vă doare.

Din ţara veche faceţi ţara nouă

şi sunteţi cheia ţării viitoare.

 

Că mame sunteţi sau iubite, sau surori.

purtaţi pe frunţi acelaşi semn de pace,

acelaşi dor de viaţă fără nori

 

De douăzeci de secole încoace.

Voi naşteţi doar eroi nemuritori

pe-aceste legendare plaiuri dace!

  Sandu Ştefănescu

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

SUMARUL EDIȚIEI