Marele eveniment istoric înfăptuit în urmă cu 164 de ani de la Unirea Principatelor Române a fost marcată în Protopopiatul Fălticeni cu binecuvântarea Înalt Preasfinţitului Părinte Arhiepiscop Calinic, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, prin oficierea slujbei de Te Deum şi pomenirea făuritorilor Unirii Principatelor Române care au făcut acest pas în îndeplinirea idealului nostru românesc.
La Biserica “Sfântul Ilie” din municipiul Fălticeni, s-au desfăşurat marţi, 24 ianuarie 2023, evenimentele prilejuite care să marcheze istorica sărbătoare din anul 1859, în prezenţa părintelui protoiereu Adrian Dulgheriu, împreună cu preoţii şi credincioşii prezenţi la această activitate.
După finalul momentului religios, programul zilei a continuat cu susţinerea conferinţei de către părintele prof. univ. dr. Vasile Nechita, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din cadrul Universităţii “Ovidius” din Constanţa, care a rememorat etapele premergătoare care au dus la înfăptuirea acestui deziderat, contribuţia Bisericii Ortodoxe la păstrarea şi cultivarea conştiinţei noastre, precum şi evocarea preoţilor din ţinutul Fălticeniului care la rându-le au contribuit la înfăptuirea Micii Uniri: „Momentul Unirii Principatelor Române a fost pregătit cu mult timp înainte, de unde reiese din primele texte din Psaltirea Şcheiană şi Voronoţeană, care arată întocmai că din secolul al XIII-lea exista unitate culturală. Atitudinea pe care a avut-o Mitropolitul Varlaam în 1639, când a convocat primul Sinod comun al arhiereilor din Moldova şi Muntenia, avea să consfiţească, la mai puţin de 40 de ani, unirea lui Mihai Vodă Viteazul, lucru care prevestea că românii sunt uniţi mai ales faţă de cei care căutau să ameninţe credinţa noastră… Aici arată că Biserica a fost mereu alături de popor, fiind şi cea care a păstrat şi s-a afirmat limba poporului, limbă romanică, după afirmaţia lui Alexandru Filipide: o «insulă latină, într-o mare slavă»; sau citând din monografia Arhiepiscopiei Dunării de Jos care spune «că dacă nu am fi fost creştini, nu am fi fost români». În acea perioadă, spiritul european se întrevedea, odată cu venirea ofiţerilor francezi în Moldova, unde pentru prima dată s-a vorbit franceza, şi mai apoi în Muntenia, vine trezirea laolaltă a mai multor popoare datorită unor răscoale atât în Europa, cât şi în Ţările Române în anul 1848, când începe să se cristalizeze spiritul național şi literatura română. După terminarea războiului din Crimeea (1856) şi Congresul de la Paris (1878) când s-a hotărât crearea Beneluxului: Belgia, Olanda şi Luxemburg, au fost create şi Principatele Române care erau în atenţia puterilor europene. Acest proiect al Unirii nu putea deveni realitate fără contribuţia Bisericii, fapt dovedit şi de cei patru preoţi din ţinutul Fălticeniului precum: Neofit Scriban – profesor la şcoala din Fălticeni şi care era originar din Burudujeni, cel care a redactat primele broşuri distribuite poporului pentru a înţelege scopul unirii; la care se adaugă fratele lui, Filaret Scriban – profesor la Seminarul Teologic din Socola; Calinic Miclescu – egumen la Mănăstirea Slatina; părintele Constantin Gavrilescu, care au semnat la comitetul astfel format la nivelul judeţului de atunci, Baia. Alături de cei patru s-au alăturat şi cei din Dorohoi, Piatra Neamţ şi Iaşi, la această voinţă care dorea unirea de la 24 ianuarie 1859. De aici reiese că Fălticeniul, care este considerat pe bună dreptate al treilea oraş din ţară ca număr de oameni de seamă pe cap de locuitor, a creat şi păstrat o punte de legătură între Bucovina de Nord cu Moldova şi chiar Basarabia, întrucât aici s-a cultivat şi menţinut dintru început cultura românească“ a precizat părintele profesor Vasile Nechita.
Manifestările s-au încheiat cu discursul părintelui protoiereu Adrian Dulgheriu, care a mulţumit Înaltpreasfinţitului Părinte Arhiepiscop Calinic care a binecuvântat frumoasa activitate, părintelui profesor Vasile Nechita pentru frumoasa cuvântare, preoţilor şi credincioşilor prezenţi pentru participare şi care au făcut posibil ca această zi să nu treacă neobservată, – „ziua de 24 ianuarie 1859 rămâne o sărbătoare a bucuriei pentru ceea ce s-a realizat în cursul veacurilor”.
La final, părintele protoiereu Adrian Dulgheriu a oferit, la propunerea preoţilor, Ordinul “Crucea Bucovinei” pentru pr. prof. univ. dr. Vasile Nechita semnat de către Înalt Preasfinţitul Părinte Arhiepiscop Calinic, în semn de preţuire şi recunoştinţă pentru remarcabilă activitate dedicată Bisericii şi comunităţii. De asemenea, pentru activitatea desfăşurată în Vama Siret şi Gara Burdujeni în sprijinul refugiaţilor ucraineni, părintele Huţanu Marius de la parohia Osoi, şi părintele Lupu Gheorghe de la parohia Găineşti, au primit Ordinul “Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava”.
Un moment deosebit l-a constituit programul artistic oferit de elevii şcolii din satul Leucuşeşti, coordonaţi de dna înv. Camelia Maftei, program ce s-a încheiat cu Hora Unirii.
Pr. ROTAR GEORGIAN,
secretar în cadrul Cancelariei Protopopiatului Fălticeni
Comentarii