Jumătate de mileniu pentru Biserica „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” a Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou”

Evenimentele aflate sub egida Anului Jubileu 500 „Moştenirea Muşatină – Credinţă, Cultură, Istorie”, serie de manifestări liturgice şi cultural-artistice, au punctat curgerea anului 2022 în Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor, ca prinos de recunoştinţă pentru Familia Muşatinilor de care istoria Moldovei, şi îndeosebi a Ţinutului Sucevei, este indisolubil legată.

Ca o încununare a programului aniversar, în ziua de 6 noiembrie 2022, la Mănăstirea „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava”, a fost săvârşită Sfânta Liturghie arhierească de către şase ierarhi ai Bisericii noastre, împreună cu un numeros sobor de preoţi şi diaconi, sub protia Înaltpreasfinţitului Părinte Teofan, Arhiepiscop al Iaşilor şi Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei.

Întâlnirea în rugăciune a fost prilejuită de împlinirea a 500 de ani de la târnosirea Bisericii „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”, ctitoria lui Bogdan al III-lea Voievod şi a lui Ştefăniţă Voievod.

Din soborul slujitor au mai făcut parte Înaltpreasfinţitul Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, Preasfinţitul Părinte Ignatie, Episcopul Huşilor, Preasfinţitul Părinte Veniamin, Episcop al Basarabiei de Sud, Preasfinţitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, şi Preasfinţitul Părinte Emilian Crişanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Aradului.

Răspunsurile liturgice care au înfrumuseţat slujba au fost date de Corul Mixt „Sfântul Ioan cel Nou” al Catedralei Arhiepiscopale, dirijat de părintele Ionuţ Lucian Tablan Popescu.

A urmat săvârşirea slujbei Parastasului pentru sufletele vrednicilor de pomenire ctitori ai mănăstirii din toate timpurile, mai vechi şi mai noi, pentru sufletele slujitorilor şi vieţuitorilor aşezământului monahal, precum şi pentru închinătorii şi binefăcătorii acestui sfânt locaş.

La finalul slujbei, Înaltpreasfinţitul Părinte Teofan, Arhiepiscop al Iaşilor şi Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, a dat citire cuvântului transmis de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, intitulat „Moment binecuvântat la 500 de ani de la sfinţirea unei biserici simbol”.

„Sanctuar de spiritualitate ortodoxă şi operă de artă monumentală, Biserica Sfântul Gheorghe a Mănăstirii Sfântul Ioan de la Suceava reprezintă, cu mici deosebiri, o copie a ctitoriei Sfântului Voievod Ştefan cel Mare de la Mănăstirea Neamţ. Acest lăcaş sfânt a îndeplinit rolul de Catedrală Mitropolitană a Moldovei timp de 155 de ani, din anul 1522 până în anul 1677, când Sfântul Ierarh Dosoftei, Mitropolitul Moldovei, a mutat reşedinţa mitropolitană la Iaşi. În anul 1589, domnitorul Petru Şchiopul a mutat moaştele Sfântului Mucenic Ioan cel Nou, de la vechea biserică Mirăuţi din Suceava, unde fuseseră aduse de Alexandru cel Bun în anul 1402, în noua Biserică Sfântul Mare Mucenic Gheorghe. Astfel, Sfântul Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava a devenit al doilea sfânt ocrotitor al acestui lăcaş, alături de Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, dar şi ocrotitor al Sucevei şi al întregii Moldove.”

În continuare, Înaltpreasfinţitul Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, a mulţumit tuturor celor care au sprijinit organizarea evenimentelor comemorative, incluse în programul Anului Jubileu: autorităţi şi instituţii locale, judeţene şi centrale, administraţiei eparhiale, mănăstirilor, schiturilor şi parohiilor, ctitorilor, binefăcătorilor şi donatorilor şi, bineînţeles, credincioşilor eparhiei. Totodată, ierarhul a vorbit despre rolul pe care Muşatinii l-au avut în ceea ce a însemnat conturarea spiritualităţii în aceste locuri.

„Istoria Ţării Moldovei este strâns legată de Familia Muşatinilor, cea mai importantă dinastie domnitoare din acest areal geografic, domni care se înscriu în galeria conducătorilor de anvergură europeană. De la domnia lui Petru al II-lea (1375-1391), primul Muşatin, ca fiu al Muşatei, şi până la cea a lui Iliaş Alexandru (1666-1668), conducerea Ţării Moldovei a fost deţinută, cu mici excepţii, de urmaşii lui Costea şi ai Margaretei (Muşata), fiica lui Bogdan I. Domnii Muşatini au fost diplomaţi, comandanţi iscusiţi, buni chivernisitori de ţară, ctitori de lăcaşuri sfinte. Spun aceasta având în vedere rolul important pe care l-au avut în contextul evenimentelor istorice din sud-estul Europei secolelor XIV-XVII. Muşatinii au fost personalităţi constructive în cel mai deplin înţeles al cuvântului, ştiind să făurească un destin istoric, conform aspiraţiilor legitime ale poporului. Ei nu şi-au asumat doar construirea unui stat puternic, ci şi a unei Biserici puternic ancorate în sensibilitatea şi dragostea de frumos şi bine a românilor, izvoditoare de artă şi cultură. Prin arhitectura şi fresca sa, un monument de anvergură europeană este şi Biserica Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, vechea Catedrală Mitropolitană a Moldovei, ctitorie a urmaşilor Binecredinciosului Voievod Ştefan cel Mare şi Sfânt, şi anume Bogdan al III-lea şi Ştefăniţă Vodă, de la a cărei târnosire aniversăm astăzi 500 de ani. (…) Închei aducând cuvânt de mulţumire Sfântului Mare Mucenic Ioan cel Nou, arhiepiscopul nostru, pentru misiunea pe care o face în această parte a ţării încă de la începutul secolului al XV-lea, deci, de mai bine de 600 ani. Să-l rugăm să mijlocească înaintea Multmilostivului Dumnezeu, aşa cum a făcut-o şi până acum, pentru acest popor răstignit de nenumărate ori, dar înviat tot de atâtea ori în decursul istoriei. Felicitări celor care aţi fost evidenţiaţi şi tuturor vă doresc Mulţi, buni şi sănătoşi ani, cu sporite împliniri. Să rânduiască Bunul Dumnezeu să ne vedem şi peste 500 de ani, dacă nu aici, Dincolo, în Împărăţia cerurilor.”

Ultimul moment important al zilei l-a constituit lansarea volumului „Biserica Sfântul Mare Mucenic Gheorghe a Mănăstirii Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava. Istorie – Credinţă – Cultură şi Civilizaţie”, apariţie editorială a Editurii Crimca a Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor. Părintele arhidiacon Vasile M. Demciuc, consilier eparhial în cadrul Sectorului Monumente, Patrimoniu şi Arhitectură Bisericească, semnează textul volumului ce oferă, pe lângă datele istorice cu privire la zidirea acestei ctitorii domneşti şi evoluţia ei în timp, şi o interpretare a frescelor interioare şi exterioare cu care este împodobită. În albumul monografic se regăsesc şi detalii cu privire la odorul cel mai de preţ al mănăstirii, şi anume racla în care sunt aşezate moaştele Sfântului Ioan cel Nou. Textul este bogat ilustrat cu fotografii ale veşmântului iconografic, dar şi cu fotografii ale artefactelor din tezaurul aşezământului monahal. Lucrarea, apărută sub patronajul Comisiei Naţionale a României pentru UNESCO şi finanţată de Guvernul României, cu o calitate grafică de excepţie, a fost prezentată de prof. univ. dr. Adrian Cioroianu, manager al Bibliotecii Naţionale a României. Domnia sa a subliniat că este prima monografie dedicată acestei ctitorii muşatine, unul dintre cele mai valoroase situri culturale din ţara noastră. Cartea reuşeşte să surprindă în paginile sale bogata şi tumultoasa istorie de 500 de ani, de-a lungul cărora Mănăstirea „Sfântul Ioan cel Nou” nu a încetat în vreo clipă să fie locaş de rugăciune şi de linişte sufletească.

La final, Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Calinic a oferit mai multe ordine şi distincţii, între care Medalia Jubiliară şi o reproducere a Icoanei Maicii Domnului cu Pruncul, făcătoare de minuni, comoară a Bisericii „Sfântul Gheorghe”, alături de moaştele marelui mucenic ocrotitor al Sucevei. Între cei evidenţiaţi s-au numărat prof. univ. dr. Adrian Cioroianu, doamna dr. Madlen Şerban (secretar general al Comisiei Naţionale a României pentru UNESCO), pr. prof. univ. dr. Nicolae Chifăr (Facultatea de Teologie Ortodoxă din Sibiu), prof. univ. dr. Gheorghe Onişoru (Academia Oamenilor de Ştiinţă – Bucureşti), stareţi ai mai multor mănăstiri din Arhiepiscopia Iaşilor, Petru Vodă, Cetăţuia, Nechit şi Neamţ, creatorii identităţii vizuale pentru Moştenirea Muşatină. Credinţă, Cultură, Istorie – Wincero Creative Group şi reprezentanţii altor instituţii care au avut o contribuţie relevantă în marcarea, prin diferite evenimente, a Anului Jubileu.

Sfânta Liturghie din ziua de 6 noiembrie 2022 a marcat în mod solemn împlinirea a cinci veacuri de când vrednicul de pomenire Teoctist al II-lea, întâistătătorul bisericesc al acestor meleaguri, a târnosit în slăvita şi de Dumnezeu păzita Cetate de Scaun a Ţării Moldovei, Biserica „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” a Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava”. Începută în anul 1514 de Bogdan Voievod, fiul Binecredinciosului Voievod Ştefan cel Mare şi Sfânt, şi finalizată în 1522, de către Ştefăniţă Voievod, Biserica este unul dintre cele mai impunătoare monumente de artă şi arhitectură medievală.

Scurt istoric

Tradiţia atestă faptul că pe locul unde este astăzi biserica cu hramul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din cadrul Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou” a existat o biserică de dimensiuni reduse, care însă nu a supravieţuit timpului.

Zidirea bisericii Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava“ a fost începută în anul 1514 de Bogdan al III-lea, fiul Sfântului Voievod Ştefan cel Mare, lucrarea fiind terminată de nepotul acestuia, Ştefăniţă Vodă, în anul 1522. Biserica a fost pictată atât în interior, cât şi în exterior în perioada 1532-1534, sub domnia lui Petru Rareş.

La Mănăstirea „Sfântul Ioan cel Nou din Suceava” a funcţionat o şcoală teologică, sprijinită de marii mitropoliţi ai vremii. Astfel, în clădirile mănăstirii este atestată o şcoală clericală, din 1786, şi apoi Institutul Teologic, începând cu 1826. Tot aici, de-a lungul timpului, au lucrat caligrafi, gravori în lemn şi în metal, miniaturişti sau dascăli de limba română, greacă şi slavonă.

În Biserica „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”, sub un baldachin de piatră, se află racla cu moaştele Sfântului Ioan cel Nou, aduse de la fosta Catedrală Mitropolitană a Moldovei, Biserica Mirăuţi, în anul 1589.

Mănăstirea a îndeplinit rolul de reşedinţă mitropolitană a Moldovei în perioada 1522-1677, iar din anul 1991, pe cel de reşedinţă arhiepiscopală.

În anul 1993, Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO) a inclus Biserica „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din cadrul mănăstirii pe lista patrimoniului cultural mondial. (DANIELA LIVADARU şi IRINA URSACHI, Arhiepiscopia Sucevei.ro)