Prima duminică a Postului Mare, numită şi Duminica Ortodoxiei, 13 martie 2022, a fost o zi cu adevărat deosebită pentru cei prezenţi la Mănăstirea „Sfântul Ioan cel Nou” – Catedrala Arhiepiscopală din Suceava, dar şi pentru întreaga eparhie. După Sfânta Liturghie a avut loc deschiderea evenimentelor aniversare dedicate Anului Jubileu, cu prilejul împlinirii a 500 de ani de la sfinţirea Bisericii „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” a Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou de Suceava”, ctitoria lui Bogdan al III-lea Voievod şi a lui Ştefăniţă Voievod, a 500 de ani de la sfinţirea Bisericii „Duminica Tuturor Sfinţilor” – Părhăuţi, ctitoria boierului Gavril Trotuşan, şi a 400 de ani de la sfinţirea Mănăstirii „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” – Solca, ctitoria lui Ştefan Tomşa al II-lea Voievod.
Cu acest prilej, Înaltpreasfinţitul Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, a săvârşit Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie a Sfântului Vasile cel Mare împreună cu un sobor de preoţi şi diaconi, din care au făcut parte slujitori ai aşezământului monahal şi clerici de la Centrul Eparhial Suceava, pe scena amenajată în curtea Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava”. Răspunsurile liturgice au fost date de corul mixt al Catedralei Arhiepiscopale din Suceava, dirijat de părintele Ionuţ Lucian Tablan Popescu.
La finalul Sfintei Liturghii, arhimandritul Paraschiv Dabija, vicar administrativ al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, a dat citire mesajului pastoral transmis în anul Domnului 2022 de către membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, cu ocazia primei duminici din Postul Mare.
În continuare, Înaltpreasfinţitul Părinte Calinic a proclamat anul 2022 ca An Jubileu pentru Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor, precizând că în cursul anului vor avea loc mai multe evenimente pentru cinstirea memoriei acelora care, în vremuri uneori mai puţin prielnice, au înălţat monumente cu o valoare culturală inestimabilă, recunoscută pe plan naţional şi internaţional. Totodată, Înaltpreasfinţia Sa a prezentat icoana pictată special pentru acest moment aniversar în atelierul Mănăstirii Putna de către protosinghelul Pavel, egumenul aşezământului monahal, icoană care îi înfăţişează pe Sfântul Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava şi pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruinţă.
Părintele consilier Alexandru Sava, purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, a citit actul eparhial comemorativ, în cadrul căruia au fost amintite câteva repere din programul-cadru bisericesc al acestui An Jubileu:
> Se vor organiza procesiuni cu moaştele Sfântului Mare Mucenic Ioan cel Nou atât în municipiul Suceava, cât şi în judeţul Suceava, la bisericile şi mănăstirile ctitorite de domni şi boieri din ara Moldovei;
> În cele cinci protopopiate din eparhie se vor organiza conferinţe, întruniri, simpozioane, seminarii şi alte manifestări, la care vor fi invitaţi ierarhi, preoţi, profesori, istorici, specialişti în istoria artei etc.;
> În plan cultural şi academic vor fi organizate conferinţe, simpozioane, expoziţii şi concursuri tematice, atât de către Biserică, cât şi de către instituţii publice, cu sprijinul autorităţilor de stat centrale şi locale, sub patronajul Comisiei Naţionale Române pentru UNESCO;
> Vor fi publicate mai multe studii, monografii, albume şi lucrări ştiinţifice, dedicate îndeosebi celor trei importante monumente, sub egida Editurii Crimca a Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor;
> Vor fi realizate plachete, medalii şi insigne care să marcheze acest an comemorativ pentru Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor;
> Ziua hramului fiecărui monument va fi marcată prin săvârşirea Sfintei Liturghii în cadrul căreia vor fi pomeniţi ctitorii, binefăcătorii şi ostenitorii strămutaţi la cele veşnice;
> Ziua de 6 noiembrie 2022, când se împlinesc 500 de ani de la sfinţirea Bisericii „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” a Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava”, va încheia anul comemorativ prin oficierea Sfintei Liturghii şi a Parastasului pentru ctitori.
În hrisovul semnat de Arhipăstorul Sucevei şi Rădăuţilor a fost subliniată şi importanţa aşezămintelor monahale în general şi a celor trei mănăstiri sucevene avute în atenţie în acest an în special pentru cultura, istoria şi credinţa neamului românesc. „Monumentele istorice bisericeşti sunt altare ale memoriei şi pomenirii vredniciei neamului românesc din generaţie în generaţie. Aceste ctitorii, parte înscrise în lista Patrimoniului Mondial UNESCO, arată că, pe lângă creaţia lui Dumnezeu – natura, omul, creator şi iubitor de frumuseţe, a creat cultura, a cărei inimă mistică este cultul. Pentru neamul românesc, dar şi pentru întreaga Ortodoxie, cultul este limbaj tainic şi vizibil al tradiţiei şi al continuităţii fizice şi spirituale, oglindă a sufletului său, pecete a jertfelniciei şi a dăruirii de sine, elan al căutării creatoare a omului îndreptat spre Dumnezeu-Creatorul, după al Cărui chip a fost creat.”
(…) În cadrul evenimentului de lansare a avut loc şi prezentarea a două cărţi care deschid sesiunea de publicaţii ale Editurii Crimca a Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, sub egida Anului Jubileu: „Viaţa şi Paraclisul Sfântului Mare Mucenic Ioan cel Nou”, ediţie diortosită de Înaltpreasfinţitul Părinte Calinic, şi „Racla Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava – istorie, credinţă şi artă”. Arhidiaconul Vasile Demciuc a vorbit despre importanţa tipăririi Paraclisului Sfântului ocrotitor al cetăţii Sucevei, aceasta fiind o ediţie princeps. „Cuvântul paraclis înseamnă mângâiere, întărire, consolare, mai ales a celor aflaţi în boală, în necaz, în strâmtorare, în primejdie, în neputinţă, în orice fel de limitare a vieţii prin adversităţi, prin situaţii greu de suportat. Deci, paraclisul este întărire în credinţă, în rugăciune, dar şi în puterea de a birui ispitele, bolile, suferinţele şi necazurile, este o sursă sau un izvor de lumină, de pace şi de bucurie sufletească. În tot timpul anului se citeşte acest paraclis, dar mai ales în această perioadă a Postului Mare. Prin citirea acestui paraclis, ca mod de cinstire mai deosebită a Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava şi ca mod de rugăciune mai intensă adresată lui, se primeşte o binecuvântare sporită. Aşadar, rugăciunile adresate Sfântului Ioan nu sunt timp pierdut, ci timp sfinţit, timp roditor şi timp înveşnicit, pentru că atunci când rugăciunea este sinceră şi smerită, primim în schimb o pace şi o bucurie pe care lumea nu le poate da, ci numai Dumnezeu, prin mijlocirile Maicii Domnului, spre slava Preasfintei Treimi şi spre a noastră mântuire.”
În amintirea biruinţei Ortodoxiei asupra iconoclasmului la Sinodul al VII-lea Ecumenic, după Sfânta Liturghie a avut loc o procesiune cu Sfintele Icoane în jurul Bisericii Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou”, condusă de Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Calinic. Ierarhul, preoţii şi credincioşii au adus slavă lui Dumnezeu şi tuturor celor care au luptat pentru cinstirea sfintelor icoane. Odoarele au fost purtate în mâini de cei prezenţi în semn de mărturisire a importanţei cultului icoanei în viaţa Bisericii. Toţi credincioşii prezenţi la eveniment au primit iconiţe cu reprezentarea părinţilor participanţi la Sinodul al VII-lea Ecumenic. (IRINA URSACHI, ArhiepiscopiaSucevei.ro, fragmente)
Comentarii