Tot pe val

Nu puţini vor fi fost cei care de curând să spună că ministrul Al. Rafila a avut, cumva, „gură de aur”. Deoarece cum a anunţat dumnealui, luni, augmentarea infectărilor ţării cu SARS-CoV-2 la 40 de mii, cum chiar aşa s-a întâmplat. Aşadar, ori e bun specialist, ori e (şi) bun ministru la Sănătate, ori (şi) perfect la prognoze şi planificări. Mde, se poate comenta că ceva mai-nainte, când trendul s-a lăsat pe burtă-n jos, nu se efectuaseră suficiente testări, iar, ca urmare, nici îmbolnăviri „suficiente” n-au fost. Ori că luni, după transmiterea către ţară a datelor oficiale, din informaţii pe care doar dumnealui le va fi avut în cursul zilei respective, se simţea deja creşterea valului… Dar e de zis că, ulterior, ne-a ameninţat că vârful valului nr. 5 încă n-a fost atins, urmând creşteri zilnice de până la 50 de mii. Cu privire la o aşa ipoteză, chiar ne-ar plăcea ca ministrul să se înşele, ne-ar plăcea ca realitatea s-o lase mai jos… Însă, da, ne-ar plăcea ca valul 5 să fie şi ultimul, mai ales că se resimte mare presiune pe el. Că lumea s-a cam săturat de boală şi de restricţii, că lumea vrea să se mişte în largul ei, că vrea să lucreze (iar dacă vorba vine că să lucreze, măcar să câştige). Cică urmează 10 zile încă mai dificile, în fine, un februarie greu, iar după aia, din martie, vom ieşi la un liman, vom vedea, ca Noe, pasărea, iar aia, după lung şi bezmetic zbor, va avea pe ce să se aşeze. După ce vor fi fost scăpaţi din tot acest zbucium (numai) cei care au avut destin şi dezlegare de scăpare. Iar dacă pasărea aia va avea în clonţ şi ramură de măslin, chiar că bine o să ne fie, vom zice că revenim pe val!…