Cursul euro a fluctuat săptămâna trecută în culoarul 4,9444 – 4,9482 lei, în condiţiile în care volatilitatea a fost redusă şi nu s-au observat „reglaje” din partea băncii centrale.
La sfârşitul perioadei, media a fost stabilită la 4,9473 lei, într-o şedinţă în care transferurile s-au realizat între 4,9465 şi 4,951 lei.
Presiunea asupra leului va continua şi în perioada următoare, chiar şi în cazul în care criza politică va avea un final pozitiv.
Evoluţia se datorează creşterii constante a deficitului comercial şi al celui de cont curent, peste care se suprapune majorarea inflaţiei. Datele prezentate de BNR indică o creştere de 9,057 miliarde euro a deficitului de cont curent al balanţei de plăţi în primul semestru din 2021, faţă de 5,350 miliarde euro, în perioada similară a anului trecut.
Ultimul sondaj publicat de CFA România anticipa pentru finalul anului o valoare medie a euro de 4,9829 lei, iar pentru jumătatea lui 2022 valoarea medie a euro este prognozată la 5,0445 lei.
Încetinirea ritmului de creştere a inflaţiei din Statele Unite la 5,3% în august faţă de 5,4% în iulie şi creşterea vânzărilor cu amănuntul cu 0,7% în cursul lunii trecute au avut ca efect deprecierea monedei europene de la un maxim al perioadei de 1,1833 dolari la 1,1724 dolari, la finalul ei, cotaţie la care s-au închis pieţele americane.
În piaţa locală, cursul dolarului a fluctuat între 4,1843 şi 4,2041 lei, iar cel de la sfârşitul intervalului a fost stabilit la 4,1999 lei.
Moneda elveţiană s-a depreciat vineri la 1,09 – 1,094 franci/euro, zi în care cursul a coborât la 4,5309 lei, minim al ultimelor două luni.
Cursul lirei sterline a crescut până la 5,8091 lei, maxim al ultimei luni, dar a scăzut la finalul perioadei la 5,7880 lei. Evoluţia s-a datorat scăderii în august a vânzărilor cu amănuntul, ceea ce nu ar permite Băncii Angliei să mărească dobânda de referinţă în prima parte a anului viitor.
Preţul gramului de aur a coborât de la 242,4488 la 238,6026 lei, ca urmare a scăderii precipitate a unciei pe pieţele specializate la 1.749 – 1.767 dolari, consecinţă a înmulţirii plasamentelor în moneda americană.
BNR rămâne principalul debitor al băncilor comerciale. Ea a continuat să sterilizeze excedentul de lei cu scopul de a face moneda naţională mai scumpă, mişcare în linie cu politica sa de „control strict al lichidităţii de pe piaţa monetară”.
La începutul perioadei ea a atras de la băncile comerciale 4,43 miliarde de lei, la o dobândă de 1,25% egală cu cea de politică monetară, pentru o scadenţă de 7 zile.
Reducerea lichidităţii a avut ca efect creşterea indicilor ROBOR la valori care se mai înregistrau în urmă cu 5 luni. Indicele la 3 luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a stagnat la 1,61%. La rândul său, indicele la 6 luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 1,74%, iar cel la 12 luni la 1,84%.
Ca de obicei, cotaţiile bitcoin au crescut în zilele de la sfârşitul săptămânii, când investitorii profesionişti nu sunt prezenţi în piaţă. Criptomoneda s-a apropiat sâmbătă de 49.000 dolari, după scăderea de la începutul perioadei, la circa 43.500 dolari, pentru ca duminică dimineaţă să fluctueze între 47.600 şi 48.400 dolari.
Ether a crescut vineri aproape de 3.700 dolari, iar duminică dimineaţă se mişca între 3.380 şi 3.440 dolari.
Analiza cuprinde perioada 13 – 17 septembrie.
Comentarii