Buchiselile din episodul de astăzi nu vizează (decât, poate, indirect) starea limbii române. Ele se apleacă – marcate de regrete târzii – asupra unui caz de „scoatere din funcţie” a unei rubrici de cultivare a corectitudinii vorbirii şi scrierii iniţiate de un intelectual redutabil (scriitor, publicist, eseist), deopotrivă competent, elegant şi atrăgător în abordarea subiectelor…
…Nu urmăream consecvent (pesemne, ca şi alţi telespectatori) emisiunea Pastila de limbă a lui Radu Paraschivescu, de la Digi24. Ceea ce pierdeam, din diverse motive, recuperam graţie site-ului acestui post sau altor adrese de internet unde erau preluate secvenţele oferite săptămânal. După o vreme aveam să constat că nu mai apar noutăţi. De-abia recent am aflat, întâmplător, motivele, nimerind, în rătăcirile internautice (iertaţi voba pretenţioasă), peste o informaţie publicată, pe la începutul lui martie 2019, de hotnews.ro, din care reieşea clar (pornindu-se de la o postare pe FB a lui Radu Paraschivescu) că „Pastila de limbă” şi „Dă-te la o carte” (datorată aceluiaşi realizator) au fost scoase din grila postului TV menţionat. Textul de pe reţeaua de socializare aducea la cunoştinţă – fără să conţină reproşuri propriu-zise – că, după aproape cinci ani, R. P. a fost anunţat „cavalereşte” de către conducerea Digi24 că nici „ediţiile filmate pentru martie, opt la număr (3+5 – n.n.) nu vor mai fi plătite”, „cu aceeaşi eleganţă” propunându-i-se să lucreze pro bono. Finalul mărturisirii (ca şi începutul referitor la rubrici – „Fie-le amintirea pastelată.”) este – cum ar zice un tânăr de azi, amator de superlative intrinseci – bestial: „Ca o fiară arghirofilă, am refuzat.”.
Dintr-o altă sursă (paginimedia, 8 martie 2019), pot fi aflate şi explicaţiile primite pentru renunţarea la cele două rubrici culturale: „nu ar mai fi bani pentru aceste producţii” şi faptul că „emisiunile sunt prea scurte ca să poată fi legate de o campanie”.
Evident, nu avem dreptul să judecăm demersurile unor entităţi media, în condiţiile în care acestea par să cunoască trecătoare perioade de austeritate şi sunt nevoite să-şi regândească strategiile aducătoare de rating şi de venituri mai consistente. Iubitorii emisiunilor de acest gen – cărora, de altfel, Radu Paraschivescu le-a mulţumit pentru că l-au urmărit şi i-au oferit sugestii – au trăit însă, fără îndoială, o stare de nemulţumire, pierdere, frustrare. Aici am prezentat, cu o întârziere regretabilă, povestea dispariţiei unei / unor rubrici căutate, interesante, utile; am facuto pentru ca şi aceia care nu vor fi fost în stare să se informeze la timp asupra cazului să afle cum au stat lucrurile. De amintit, în trecere, că, în cuprinsul unor buchiseli, s-au făcut trimiteri la opinii formulate prin „Pastila de limbă”.
Tot întâmplător şi tot rătăcind prin „hăţişuri electronice”, am constatat că, pe la începutul acestui an (2021), o autoare cu vechime în domeniul lingvisticii propunea, „prin amabilitatea şi găzduirea celor de la Republica”, rubrica „Pastila de limba română”, în cadrul căreia au apărut câteva texte folositoare. Trebuie să recunosc iarăşi că nu am căderea să judec şi să mă pronunţ dacă denumirea noii rubrici nu e cumva prea apropiată de cea, a aceleia regretate, a lui Radu Paraschivescu, singurul care va fi avut dreptul la o reacţie. Oricum, date fiind ameninţările suportate de limba noastră din partea „stricătorilor ei”, orice încercare şi strădanie de a diminua riscurile de asemenea natură prin intervenţia militanţilor pentru corectitudine este de luat în seamă.
În acest sens, iată câteva sintagme mai colorate întâlnite în texte cu astfel de obiective: „corupţie lingvistică”, „kitsch-ul lingvistic”, „părţi de vorbire desfigurate”, „malformaţii”, „adjectiv mutilat”, „derivări haotice”, „anestezierea simţului gramatical”, „anomalii”, „neoromâna acoperită de machiajul grotesc al elitismului neghiob” etc., etc.
I.NEDELEA
Comentarii