Gândindu-ne la societatea de mâine, recunoaştem că generaţia tânără din zilele noastre trebuie educată în spiritul cunoaşterii, preţuirii şi perpetuării valorilor româneşti, un loc aparte revenindu-i culturii tradiţionale, parte a patrimoniului cultural şi spiritual naţional. Acest obiectiv a prins viaţă în cadrul grupului „Bucovina coase ie”, prezent în viaţa Sucevei din 2015, care a atras treptat un număr mare de copii şi tineri dornici să se informeze despre valorile zonei în care s-au născut şi trăiesc şi să se iniţieze în tainele creării unor asemenea valori. Din dialogul cu doamna Monica Balaţchi, mentorul grupului, am aflat un aspect îmbucurător: cei mai mulţi copii şi tineri fac parte din Asociaţia Tinerilor Ortodocşi, îndrumaţi cu căldura şi puterea de dăruire a preotului Justinian Cojocar. Pasiunea doamnei Balaţchi pentru domeniu, participarea la o asemenea activitate la Ilişeşti, au determinat-o să iniţieze acest proiect şi să transmită generaţiilor tinere dragostea pentru frumos şi pentru valori.
I-am întâlnit pe aceşti copii şi tineri minunaţi la Muzeul de Etnografie din Vatra Dornei, unde s-a realizat un schimb de experienţă cu grupul „Şezătoarea”, care activează în cadrul acestei instituţii tot din 2015, la iniţiativa meşterului popular Nicoleta Irimescu, după o participare la activitatea grupului din Suceava. Au aderat la grup mai multe persoane interesate de păstrarea şi promovarea portului popular autentic, la muzeu găsind un cadru propice prin modelele oferite de exponatele din muzeu, prin îndrumările din partea muzeografului Minorica Dranca, prin relaţionare reciprocă. În timp, grupul a căpătat notorietate, a participat la desfăşurarea unor evenimente cu expoziţii (în cadrul proiectului „Dialogul artelor” iniţiat şi desfăşurat de Centrul Cultural Bucovina, la festivalurile de la Ciocăneşti, la emisiuni televizate). Mai multe persoane au fost iniţiate în arta croitului şi a împodobirii cămăşilor cu valoroasele motive din Bucovina. Grupul „Bucovina coase ie” a vizitat muzeul, beneficiind de explicaţiile muzeografului, a primit informaţii despre motivele de pe ouăle încondeiate şi despre modul în care se realizau ii în trecut de la Lorica Bota, au asistat la o demonstraţie practică de încondeiere a ouălor susţinută de Nicoleta Irimescu, au urmărit modele şi tipuri de execuţie a acestora de pe iile la care lucrau Domnica Netea, Minorica Şulschi, Paraschiva Abutnăriţei, Glicheria Lactoş, Anica Facina, Victoria Candrea (din Poiana Stampei). Au mai participat Genoveva Seftiuc, prof. Dorina Paicu din Poiana Stampei (interesată de domeniu, întrucât se apropie de finalizarea unei lucrări de doctorat), ing. dr. Vasile Avădănei, cercetător în cadrul CEMONT Vatra Dornei, autorul unui complex şi valoros studiu „Ia, ADN-ul civilizaţiei montane româneşti”, premiat de Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gh. Ionescu Siseşti” cu premiul „Nicolae Cernăţeanu” şi de Asociaţia Ziariştilor Profesionişti din Turism. Muzicolog dr. Constanţa Cristescu, consultant artistic la Centrul pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale din cadrul Centrului Cultural Bucovina a venit cu un frumos dar de carte, „Ghidul iubitorilor de folclor”, oferit din partea instituţiei reprezentate şi a muzeului, dar şi cu preţioase îndemnuri pentru tineri: cunoaşterea folclorului, preţuirea valorilor tradiţionale autentice. Specialistul a explicat tinerilor ce însemna altădată hora satului, o adevărată instanţă culturală şi morală, în care se purtau straiele de sărbătoare, prestanţa pe care o oferă acest costum purtătorului, importanţa realizării lui de către purtător. Am aflat de la doamna Balaţchi şi despre alte activităţi frumoase realizate de aceşti tineri („un model pentru propriii copii”, ne-a mărturisit cu emoţie), despre faptul că, deja, optsprezece dintre aceştia (şi băieţi!), au început să lucreze la cămăşi pe care le-a croit, i-a sfătuit în alegerea modelelor. Aveau să ne demonstreze, cu lucrul în mână, că au înţeles importanţa realizării unui obiect autentic şi valoros, ce satisfacţie îţi poate oferi o asemenea activitate. Cei interesaţi au avut posibilitatea să-şi aleagă modele din mostrele puse la dispoziţie de Nicoleta Irimescu (fragmente din cămăşi foarte vechi, cu motive ce merită valorificate). În dialogul nostru cu tinerii şi cu mentorul am subliniat faptul că judeţul nostru este foarte bogat în zone etnografice distincte: Dorna, Câmpulung, Humor, Suceava, Rădăuţi, Fălticeni, că iile, mai ales cele de Bucovina, impresionează prin bogăţie şi simţ artistic şi merită o atenţie aparte, după cum trebuie să nu omitem şi contribuţia unor reputaţi etnologi la realizarea unor studii în domeniu (Mihai Camilar, cel mai bun exemplu).
A fost un schimb util de idei, care ne-a întărit tuturor convingerea că nu trebuie să ne uităm rădăcinile, că avem cu ce ne mândri, că avem datoria să păstrăm ce este atât de al nostru. Prin asemenea proiecte este promovată Bucovina profundă, cu sufletul ei frumos, cu simboluri, forme şi culori ce încântă, cu valori ce vor străbate timpul şi vor contribui la păstrarea identităţii noastre de neam.
Comentarii