Străjenii îşi păzesc cu străşnicie tezaurul

Straja, o localitate din nordul judeţului, aproape de graniţa cu Ucraina… Iar o parte din pământurile străjenilor au rămas dincolo de sârma ghimpată, atunci când ne-a fost răpită o parte din Bucovina istorică. Şi, chiar dacă pactul Ribentropp-Molotov a fost anulat, pentru străjeni şi nu numai, consecinţele lui mai sunt suportate. Oare până când?

La Straja vieţuiesc oameni deosebiţi, cu mare dragoste de credinţă, tradiţii şi obiceiuri, pe care le păstrează cu sfinţenie. Comuna este bogată în tradiţii, care sunt legate de momentele cruciale ale vieţii omului: naşterea, cununia şi înmormântarea. Ele sunt păstrate din generaţie în generaţie şi tezaurizate pentru ca urmaşii şi urmaşii urmaşilor lor să cunoască ce comoară au. Atât portul popular femeiesc, cât şi cel bărbătesc, după mărturiile bătrânilor, se păstrează nealterate. Influenţele exterioare asupra lor sunt nule. Sunt aspecte studiate şi constatate şi de Saveta Teleagă, care s-a îngrijit şi de păstrarea lor.

Cultura este emblema acestei aşezări străvechi

La o întâlnire culturală de la Straja, col. (r.) Ioan Abutnăriţei, preşedintele Filialei Vatra Dornei a SCLRB, mi-a declarat: „Cultura este emblema acestei aşezări străvechi, cu oameni harnici, care-şi respectă cu sfinţenie tradiţiile, transmiţându-le din generaţie în generaţie. Am fost la Straja de mai multe ori împreună cu soţia mea la activităţi culturale care au fost organizate de dna Saveta Teleagă, şi-am rămas profund impresionaţi”.

Cu aproximativ 10 ani în urmă, la sugestia regretatului meu prieten Vasile Pătrăucean, de obârşie din Straja, am realizat un reportaj pentru studioul TV Cromtel Rădăuţi despre o colecţie particulară a lui Dorin Pătrăuceanu, nepotul său. Atunci am rămas impresionat de munca depusă şi de cheltuielile pe care le-a făcut pentru a realiza colecţia. De fapt, a construit o casă şi-a strâns în ea tot ce-a ştiut el că s-a aflat în casa săteanului din Straja cu peste un secol în urmă. Avea chiar şi exponate care erau dinainte de Primul Război Mondial.

Recent am fost invitat de Dorin Pătrăuceanu la vernisarea şi sfinţirea unui muzeu etnografic, în general clădit pe temeliile expoziţiei pe care am filmat-o cu ani în urmă. Se înţelege că n-am putut refuza aşa o invitaţie şi-am plecat la drum împreună cu Mihai Boiciuc, care-mi asigura transportul, dar şi fotografiile necesare pentru articol.

Am spus şi la faţa locului că duminică era o zi superbă de iulie în luna… septembrie. Am considerat că şi-au ales o zi foarte bună pentru deschiderea şi sfinţirea acestui muzeu. Mă gândeam că, deşi din cauza pandemiei condiţiile sunt stricte, străjenii nu se vor putea abţine şi vor asista la acest eveniment din viaţa comunităţii care îi priveşte pe toţi, cum se spune „de la copilul de ţâţă până la moşul cu plete albe”. Aşa a şi fost. Dar şi-au luat măsuri de precauţie, conform legilor în vigoare!

Ajunşi la faţa locului am constatat că estimările noastre s-au adeverit. O mulţime de oameni inunda curtea bisericii, în care se ţinea slujba de duminică, şi curtea muzeului, care este amplasat dincolo de gardul bisericii. Cum se spune, sunt gard în gard. Nu m-a surprins nici mulţimea de copii, tineri, adulţi şi bătrâni îmbrăcaţi în superbele lor costume populare. Doar este binecunoscută dragostea străjenilor şi pentru costumul lor popular, pe care Saveta l-a dus în multe ţări de pe continentul nostru, din Portugalia în Basarabia şi în Ucraina.

Dorin Pătrăuceanu: Dragostea pentru obiectele vechi, moştenită din familie

Aşa cum mi-am propus, în timpul slujbei de la biserică „l-am răpit” pe Dorin Pătrăuceanu pentru a afla mai multe lucruri de la el. „Dragostea pentru colecţionarea obiectelor vechi am moştenit-o din familie, mai precis de la bunicii mei. La vremea aceea ei aveau toate obiectele care se aflau în casa unui sătean. Dar hotărârea mi-a venit după ce-am vizitat Muzeul Satului de la Bucureşti, unde am stat de vorbă cu familia Dobrescu, Oana şi Florin. Unde mai pui că mi-au pus la dispoziţie proiectul casei de la Straja, exact cum este la noi. La Muzeul Satului era şi o casă din Straja, construită în anul 1760 şi care în anul 1969 a fost transferată la acest muzeu.

M-am apucat de strâns bani şi de cumpărat lemne pentru casă, doar suntem înconjuraţi de păduri; dar lemnul… costă. Am colecţionat şi obiecte pe care nu le aveam. Unele le-am cumpărat şi pe altele le-am primit. N-am apelat la localităţile vecine, pentru că am vrut s-avem totul numai şi numai din Straja. Aşa a şi fost. Chiar şi după 10 ani mi se mai oferă obiecte din alte localităţi, dar nu le primesc din motivul arătat. Trebuie să precizez că meşterii care au construit casa au fost plătiţi de mine, iar uşile, geamurile şi zăbrelele de la ferestre le-am recuperat de la casele vechi, care au fost demolate.

Construcţia primei case a durat 4 ani. Dar era amplasată cumva spre marginea satului, iar eu aş fi vrut-o în centrul satului. Şi visul mi s-a împlinit prin înţelegerea pe care am făcut-o cu preotul-paroh Florin Boţic.

Înţelegere ca la Straja: am vorbit şi ne-am strâns mâinile

Încă n-am încheiat niciun act la această dată. Ne-am înţeles aşa cum se înţelegeau ţăranii din Straja pe vremuri, am vorbit, am căzut de acord şi ne-am strâns mâinile. Dar vom proceda şi noi conform legilor în vigoare: vom mergea la un notariat şi vom încheia un act de donaţie, pentru că eu am donat muzeul, nu l-am vândut. Am pus numai o singură clauză: să nu se înstrăineze nimic din el şi să fie deschis atunci când va fi solicitat. Ghidajul îl vom asigura eu şi preotul-paroh. Sunt foarte sigur că vom avea vizitatori, pentru că am avut foarte mulţi şi la vechiul muzeu, chiar din localităţile învecinate.

Da, sunt de acord că de-acum Straja va intra şi-n circuitul turistic al judeţului şi nu numai, pentru că până la această dată n-am prea avut turişti în sat. Consider că de-acum avem un obiectiv turistic” a spus Dorin Pătrăuceanu.

Gh.DOLINSKI

Foto: MIHAI BOICIUC

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: