Ion Ştefureac – 100 de ani de la moarte

Pentru cei care nu ştiu cine a fost Ion Ştefureac şi însemnătatea pe care a avut-o pentru spiritualitatea Bucovinei, în mod deosebit a câmpulungenilor, alăturăm acestor însemnări studiul biografic al muzeografei Maria Ulian (pe care îl veţi citi în ediţia de mâine a ziarului – n.red.).

Pe data de 4 septembrie s-au împlinit 100 de ani de când acest apreciat etnograf şi om de cultură a plecat din lumea aceasta. Evenimentul nu a putut fi trecut cu vederea, pentru că cel evocat este – cum l-a denumit preotul muzeograf Mihai Botezat – „protopărintele” renumitului muzeu de astăzi, Muzeul Arta Lemnului din Câmpulung Moldovenesc.

Născut la Rădăuţi, cu studii în oraşul natal şi la Cernăuţi, Ion Ştefureac s-a stabilit la Câmpulung Moldovenesc, unde a predat desenul şi istoria la Şcoala de Arte şi Meserii, fiind un timp şi director, şi câtva timp profesor la Liceul „Dragoş Vodă”.

Pasiunea lui pentru tradiţiile strămoşeşti, în aceste locuri păstrate şi astăzi în port, în obiceiuri, ornamente pe obiectele de îmbrăcăminte, îndeosebi pe mobilierul ţărănesc, l-a determinat să colecţioneze ceea ce i s-a părut mai reprezentativ şi să deschidă un mic muzeu etnografic la Şcoala de Arte şi Meserii. Această colecţie, deşi diminuată prin distrugerile din Primul Război Mondial, a stat la baza înfiinţării muzeului de la Câmpulung, în anul 1936.

Cu speranţa că „Albumul” alcătuit de acesta va putea fi publicat spre a-l putea vedea şi studia marele public, doi muzeografi inimoşi, Maria Ulian şi Mihai Botezat, deşi Muzeul Arta Lemnului este închis acum pentru reabilitare, s-au gândit să-l comemoreze pe înaintaşul lor de valoare, al nostru, al tuturor, la data amintită, în Cimitirul Ionei din Câmpulung Moldovenesc, unde acesta şi numeroasa sa familie îşi dorm somnul de veci.

S-a oficiat mai întâi, de către părintele dr. Ilie Macar şi preotul Mihai Botezat, o slujbă de pomenire, cu respectarea tradiţiilor la care cel evocat a ţinut atât de mult. Pr. Mihai Botezat, având şi calitatea de muzeograf, i-a analizat cu căldură şi respect activitatea de etnograf. A fost completat cu aceleaşi sentimente de preţuire de Ioan Grămadă, cel care dintr-o pasiune asemănătoare a colecţionat şi deschis un interesant muzeu etnografic în cartierul Capu Satului – Câmpulung, intrat de acum în circuitul naţional al obiectivelor turistice din această zonă.

I-am cunoscut pe aproape toţi membrii familiei Ştefureac

Ion Ştefureac a avut o familie numeroasă. Copiii săi i-au continuat cu cinste strădania de a îmbogăţi spiritual aceste locuri sau acolo unde i-a dus viaţa. Personal, i-am cunoscut aproape pe toţi. Când nu ştiam cine este Ion Ştefureac, fiica sa, delicata doamnă Valeria Scripcaru, mi-a fost profesoară la Liceul „Doamna Maria” din Suceava. Mai târziu, prin natura muncii, am colaborat îndeaproape cu doamna profesoară Elvira Popovici, sora cea mai mare a familiei, apreciată de părinţi şi de colegii de la şcoală, azi „Bogdan Vodă” din Câmpulung. Doamna Rodica Pavelescu locuia la Bucureşti, dar s-au bucurat şi câmpulungenii să-i admire picturile în expoziţia deschisă la Casa de Cultură din Câmpulung. Despre Liviu, mort în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, mi-a vorbit soţul meu, Aurelian Ignătescu, fiind colegi de liceu. Traian Ştefureac era profesor, doctor docent la Bucureşti, dar venea în fiecare vară să facă studii botanice aici, la Câmpulung, colindând munţii, dar mai ales cercetând plantele din Codrul Secular de la Slătioara. Deseori îşi împărtăşea preocupările în cadrul emisiunilor locale sau prin conferinţele organizate de Casa de Cultură. Avea o soră, mi se pare Iulia, căsătorită cu magistratul Mercheş şi stabilită la Botoşani.

I-am pomenit pe toţi, pentru că prin viaţa şi activitatea lor au făcut cinste nu numai părinţilor, Ion şi Minodora, ci întregii comunităţi a Câmpulungului, dar şi pentru a menţiona dragostea lor pentru locurile natale, prin dorinţa de a reveni acasă şi după ce nu vor mai fi. Astfel că rămăşiţele lor pământeşti au fost aduse aici, la Câmpulung, pentru a fi cu toţii împreună alături de părinţii lor dragi şi mult preţuiţi.

Propuneri pentru ca personalitatea lui Ion Ştefureac să fie cunoscută de generaţiile viitoare

 Cei care au luat cuvântul în cadrul manifestării comemorative, organizate în condiţiile specifice de azi, au făcut pentru autorităţile locale propuneri ce pot fi realizate, pentru ca personalitatea lui Ion Ştefureac să fie cunoscută mai bine de generaţiile următoare. Părintele muzeograf Mihai Botezat a venit cu propunerea de a fi declarată casă memorială locuinţa familiei, situată pe strada Nicu Dracea, clădirea însăşi, prin construcţia sa, fiind monument arhitectonic. De asemenea, s-a pro-pus ca la Liceul Tehnologic (fosta Şcoală de Arte şi Meserii) să existe o cameră muzeală dedicată celui care a funcţionat aici ca profesor, această instituţie fiind şi locul unde a fost deschis primul muzeu din Câmpulung Moldovenesc.

Părintele doctor Ilie Macar consideră că autorităţile locale, cu sprijinul unor câmpulungeni generoşi, ar trebui să realizeze în amintirea protopărintelui muzeului câmpulungean „Arta lemnului”, socotit printre cele mai valoroase instituţii de gen din sud-estul Europei, un bust cu chipul renumitului etnograf.

Ion Grămadă a venit cu propunerea, de asemenea realizabilă, ca Muzeul „Arta lemnului” din Câmpulung Moldovenesc să poarte numele lui Ion Ştefureac.

Am fi mulţumiţi dacă şi în viitor, pentru cel evocat şi pentru alte personalităţi de seamă ale acestor locuri, s-ar întreprinde astfel de acţiuni pentru a nu fi uitaţi.

Print Friendly, PDF & Email

Admitere USV

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: