Consiliul Internaţional al Muzeelor a decis să atribuie organizarea Conferinţei mondiale ICOM-ICR din 2021 Muzeului Naţional al Bucovinei

 > Gheorghe Flutur: Reprezintă o recunoaştere internaţională a Muzeului Naţional al Bucovinei, o apreciere deosebită a obiectivelor din judeţului Suceava

 Consiliul Internaţional al Muzeelor (ICOM) prin Comitetul International ICOM pentru Muzee Regionale (ICOM-ICR) a decis să atribuie organizarea Conferinţei mondiale ICOM-ICR din 2021 Muzeului Naţional al Bucovinei, a anunţat, joi, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur.

El a spus că decizia desemnării Muzeului Naţional al Bucovinei a fost luată în urma unei proceduri laborioase, în care muzeul sucevean a avut câştig de cauză în faţa mai multor muzee din întreaga lume.

Preşedintele Flutur a arătat că Muzeul Naţional al Bucovinei este membru ICOM şi partener asociat al European Museum Academy, instituţie publică cu finanţare de la Consiliul Judeţean Suceava. De asemenea, Muzeul Naţional al Bucovinei din Suceava este reprezentativ pentru regiunea de nord-est şi administrează, pe teritoriul judeţului Suceava, 13 obiective muzeale.

Flutur a amintit că două dintre aceste obiective muzeale, Cetatea de Scaun a Sucevei şi Muzeul de Istorie, au beneficiat de finanţări europene, fiind reabilitate, consolidate, modernizate şi reamenajate, iar ca urmare muzeele au obţinut zone pentru spaţiile tehnice şi anexele necesare funcţionării, dar şi deservirii publicului vizitator, zone de activităţi cu publicul, zone noi de expunere, zone pentru derularea activităţilor de educaţie muzeală.

El a subliniat că un alt obiectiv, Muzeul de Istorie din Siret, beneficiază din acest an de fonduri pentru reabilitare, modernizare şi reamenajare, urmând ca aici să fie prezentată istoria minorităţilor din Bucovina.

Preşedintele CJ Suceava a mai arătat că depozitele de patrimoniu ale Muzeului Naţional al Bucovinei adăpostesc peste 380.000 de obiecte şi obiective de patrimoniu cultural mobil şi imobil, iar în spaţiile obiectivelor Muzeului Naţional al Bucovinei sunt organizate sau găzduite diverse evenimente proprii sau în colaborare.

Flutur a precizat că ICOM este organizaţia internaţională a muzeelor şi a profesioniştilor din domeniul muzeelor, care se angajează să conserve şi să asigure continuitatea şi punerea în valoare a patrimoniului cultural şi natural mondial, actual şi viitor, material şi imaterial. Potrivit acestuia, Comitetul internaţional pentru muzeele regionale ICOM-ICR, a fost creat în anii ‘60, cu misiunea promovării muzeelor regionale în ceea ce priveşte cultura, istoria, mediul, dezvoltarea socială şi limba şi de a dezvolta cooperarea internaţională a muzeelor regionale.

„Este pentru prima dată când o conferinţa ICOM are loc în România. În anii trecuţi această conferinţă a avut loc în Noua Zeelanda la Auckland, în Finlanda la Helsinki, în Italia la Milano, în Israel la Ierusalim, în Brazilia la Rio de Janeiro. Această desemnare reprezintă o recunoaştere internaţională a Muzeului Naţional al Bucovinei, o apreciere deosebită a obiectivelor din judeţului Suceava. Este, în acelaşi timp, încă o bună oportunitate de a promova Bucovina, de data aceasta profesioniştilor din domeniul muzeelor din întreaga lume” a spus Flutur.

El a prezentat şi câteva dintre argumentele prezentate în susţinerea candidaturii. Unul dintre acestea este individualitatea Bucovinei şi a judeţului Suceava, care este relevată prin moştenirea culturală, prin monumentele sale religioase în piatră sau lemn, civilizaţia tradiţională rezultată din convieţuirea interetnică care şi-a pus amprenta asupra ocupaţiilor, meşteşugurilor tradiţionale, perpetuarea obiceiurilor locale. Bucovina şi-a conturat propria sa identitate culturală integrată în cea românească, îmbogăţită de elementele culturii şi civilizaţiei populare, de la construcţia caselor şi a bisericilor din lemn, organizarea interioarelor cu mijloace de încălzit specifice zonelor geografice, mobilierul şi ţesăturile cu rol utilitar, dar realizate cu un simţ artistic deosebit, până la obiceiurile, ritualurile şi ceremonialele vieţii spirituale. Totodată, în judeţul Suceava avem opt monumente care fac parte din patrimoniul UNESCO, iar patrimoniul cultural naţional este valorificat în muzeele existente în judeţul Suceava. Mai mult, tradiţiile din Bucovina sunt legate de ocupaţii, arhitectură populară, meşteşuguri, port popular, credinţe şi obiceiuri care s-au armonizat prin aportul românilor alături de germani, polonezi, evrei, ucraineni, huţuli ruşi, armeni, italieni şi alte etnii care s-au stabilit în regiune, iar aşezările rurale încă mai păstrează aerul arhaic al caselor, gospodăriilor şi uliţelor. În Bucovina încă se mai practică meseriile şi meşteşugurile populare, de la prelucrarea lemnului brut până la sculptarea acestuia în forme şi motive tradiţionale, încă se mai încondeiază ouăle de Paşti, încă se mai ţes la războiul de ţesut piese de port popular sau ţesături de interior, iar încondeierea ouălor, ca meşteşug legat de sărbătorile pascale, a devenit în timp a Bucovinei.

Piesele de port care se remarcă prin registre decorative şi coloristice pot fi admirate şi astăzi în zonele rurale, purtate mai ales în zilele de sărbătoare. Dezvoltarea unei adevărate „civilizaţii a lemnului” a permis evoluţia prelucrării lemnului de la materie primă la sculptura artistică, de la scopul strict utilitar la cel de artistic. Totodată, s-a subliniat că Bucovina este un ţinut unic, păstrător de valori spirituale şi materiale specifice care oferă prin cadrul său natural nenumărate posibilităţi de recreere şi odihnă, iar prin cultura sa, un aport spiritual considerabil. (N.B.)

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: