Ioan Aurel Pop, preşedintele Academiei Române:

„Educaţia este cheia. Istoria este însăşi viaţa noastră”

Academicianul Ioan Aurel Pop, preşedintele Academiei Române, s-a întâlnit vineri, 30 august, în cadrul Festivalului de Teatru pentru Tineret „Grigore Vasiliu Birlic”, cu un numeros public din urbea de pe Şomuz, dar şi cu profesori şi cadre universitare din Suceava, Gura Humorului, Câmpulung Moldovenesc şi din alte localităţi, care au dorit să participe la o întâlnire despre istoria poporului român, educaţia prin istorie, căutarea adevărului istoric, istoria ca instrument de guvernare sau ca formă de manipulare.

În deschiderea conferinţei, pr. Liviu Mihăilă, preşedintele Asociaţiei „Fălticeni Cultural”, a explicat, pe scurt, importanţa acestei întâlniri a reprezentantului autorizat al celei mai înalte instituţii de cultură şi ştiinţă, Academia Română, simbol al spiritualităţii, spaţiu al cercetării fundamentale, instituţie care, de-a lungul a peste 150 de ani, chiar în vremuri de dictatură, a păstrat şi păstrează încă intacte prestigiul şi demnitatea României.

Întâlnirea savantului patriot şi istoricului transilvănean, academicianului Ioan Aurel Pop, rectorul Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, cu locuitorii oraşului care a dat şapte membri ai Academiei Române – Nicu Gane, Alexandru Lambrior, Eugen Lovinescu, Artur Gorovei, Mihai Băcescu, Mihail Şerban, Ion Irimescu, şi îi are aprope sufleteşte pe alţi doi, Mihail Sadoveanu şi Theodor Ştefanelli – a fost un moment de reverenţă intelectuală în cadrul căruia s-a discutat despre întâmplări, evenimente, procese care au marcat istoria noastră, calificată de unii ca o ruşine perpetuă şi de alţii o glorie eternă.

Ignorarea cunoaşterii trecutului, are consecinţe catastrofale

Preşedintele Academiei Române a vorbit la Fălticeni despre „slavismul pretins al românilor”, „acţiunile trolilor ruşi”, „educaţia prin istorie”, „căutarea adevărului istoric”, manipulare şi a detaliat o parte a evenimentelor din vremea dacilor şi romanilor şi a Imperiului Otoman. În cuvântul său, cărturarul a insistat asupra faptului că ignorarea cunoaşterii trecutului este un act având consecinţe catastrofale.

„Oricine este capabil să cerceteze trecutul şi să tragă concluzii despre el, pentru că noi suntem fiinţe curioase şi foarte mulţi oameni iubesc trecutul. Şi este şi firesc pentru că noi vrem să cunoaştem antecesorii noştri cu care suntem neamuri şi suntem curioşi să ştim de unde o fi venit bunica pe line paternă… Dar bunicul meu pe line maternă pe cine o fi având la rândul lui bunic? Şi atunci ne întrebăm şi despre neamul acesta al nostru care are câteva elemente coagulatorii, câteva elemente care ne ţin împreună. Unii răspundem prea grăbit după ce citim două articole şi o carte şi credem că ştim să răspundem. Ca să răspundem unei dileme de acest gen trebuie să cunoaştem viaţa, adică istoria. Noi nu suntem numai fiinţele actuale, cum credem unii dintre noi, ci suntem tot ceea ce s-a încorporat în noi, prin educaţie, experienţa oamenilor de odinioară. Educaţia este cheia. Istoria este însăşi viaţa noastră, iar pentru a studia izvoarele istorice este nevoie de foarte mare efort. Se reconstituie o lume de demult, destul de relativă, dar nu atât de relativă încât noi, oamenii, să nu putem ajunge la adevărul omeneşte posibil, pentru că, dacă renunţăm la noţiunea de adevăr, atunci renunţăm la noţiunea de umanitate. Omul e singurul care caută adevărul. Că nu-l descoperă pe cel absolut, care e apanajul lui Dumnezeu, este o altă poveste” a precizat acad. Ioan Aurel Pop.

Istoria nu se repetă niciodată în mod identic

Pentru ca lecţia de istorie să nu fie plicticoasă, profesorul universitar Ioan Aurel Pop a vorbit şi despre existenţa regulilor şi principiilor care îi ajută pe istorici să ajungă la adevăr, dar şi despre obstacolele care există în calea cunoaşterii istoriei, o serie venind din interiorul societăţii contemporane şi chiar din interiorul breslei istoricilor.

„Din pricina acestor obstacole, unii pretind că istoria nici nu poate fi cunoscută. Trecutul a fost, nu îl putem reconstitui, nu am cum să-l scot din mormânt pe Ştefan cel Mare şi să văd dacă sfatul lui din Cetatea Sucevei la 1484 era aşa cum este reprezentat foarte frumos în muzeul din Suceava. Prin urmare, istoria nu este formată din fapte de repetiţie, ca ştiinţele naturii, istoria este formată din faptele de succesiune. Odată ce s-a întâmplat, ele nu se mai pot repeta, chiar dacă unii spun că istoria se repetă. Nu se repetă niciodată identic; pot anumite fapte şi întâmplări să fie asemănătoare. Şi atunci pentru reconstituirea trecutului este nevoie de foarte mult efort” a afirmat rectorul Universităţii „Babeş-Bolyai”.

Dreapta cumpănire este foarte dificilă, calea de mijloc e foarte greu de atins

Acad. Ioan Aurel Pop consideră că trendul contemporan este de ignorare a trecutului, iar acest lucru este cauzat de forţe care promovează ideea că memoria este inutilă, cu toate că trecutul a fost dintotdeauna important pentru prezent şi viitor, iar întâmplările din trecut, ca şi cele din viaţă, în general sunt bune, rele, oarecare, absurde, banale şi pot fi selectate subiectiv pentru a servi anumitor scopuri.

„Cu alte cuvinte pot să scot din trecut numai fapte bune, le las la o parte intenţionat pe cele rele şi pot demonstra că un popor a fost cel mai glorios din lume, dacă extrag numai faptele glorioase. Dreapta cumpănire este foarte dificilă, calea de mijloc e foarte greu de atins.

S-a susţinut în anumite perioade fie că istoria românilor este glorioasă, plină de victorii şi de realizări unice, fie că este mincinoasă, plină de înfrângeri şi de cedări jalnice şi laşe. Regimul Ceauşescu a preferat prima variantă, în ultima fază spunând că suntem geniile de pe pământ, el este geniul Carpaţilor, iar noi pe lângă el şi că poporul nostru este cel mai vrednic şi construieşte societatea socialistă multilateral dezvoltată. Apoi a urmat o perioadă în care s-a spus că nu am făcut nimic, am fost nişte amărâţi, nu am construit nimic de-a lungul vremii, am început şi nu am terminat, nu am reuşit să finalizăm, nu suntem capabili.

Românii nu sunt englezi, nici francezi, nici nemţi, nici americani. Ei nu pot avea performanţele acestor popoare, dar asta nu înseamnă că nu au făcut nimic în istorie, că nu au trecut şi că nu se îndreaptă spre un viitor. Românii ştiu de unde se trag, unde şi când s-au format ca popor, ce fel de limbă vorbesc, ştiu ce victorii şi ce înfrângeri au trăit, când au greşit, când au făcut bine, ştiu şi ce personalităţi au avut, chiar dacă uneori îl pun pe Mihai Viteazul înaintea lui Ştefan cel Mare. Cunoaşterea trecutului nu se poate face la întâmplare. Ea trebuie făcută de cercetările specialiştilor” a spus Ioan Aurel Pop.

Tradiţia românească se transmite prin educaţie

Alte subiecte abordate în cadrul discuţiei au fost cele despre adepţii gloriei eterne care susţin că românii sunt cel mai vechi popor din lume, despre „dulcele de a nu face nimic”, cele despre limba română, despre singura ţară care are un imn dedicat limbii fiind o ţară românească vecină cu noi.

„Acum suntem liberi să ne ducem în patru vânturi şi să alegem o altă limbă de comunicare, dar ea nu va fi niciodată ca limba maternă, pentru că limba ne vine de la mamă şi bunică. Pentru urmaşi putem schimba mamele şi bunicile, dar pentru strămoşi, niciodată”, a continuat profesorul universitar.

Ioan Aurel Pop consideră că este o mare prostie să credem că un anumit ADN ne face români, francezi, englezi sau chinezi. Tradiţia românească nu se transmite prin sânge, ci se transmite prin educaţie. „De aceea eu fac în faţa dumneavoastră o pledoarie pentru şcoală, pentru educaţie, pentru şcoală tihnită şi bine făcută la vremea ei. Dacă un suedez este în pericol de moarte şi un român îi donează sânge sau un organ, suedezul nu se va transforma în român, chiar dacă în venele lui va curge din acel moment şi sânge românesc. Dar vorba dulce a mamei, a bunicii, pletele albe ale bunicului şi privirea sever învăluitoare a tatălui, pâinea aburindă de pe vatră şi mirosul de cozonaci de la Crăciun sau Paşte, neamurile care vin încă la colindat, vecinii care îşi dau bineţe în aceeaşi limbă, versul lui Eminescu, doina de jale din Balada lui Ciprian Porumbescu şi câte altele, toate acestea te fac român. Dar între atâtea elemente identitare trebuie neapărat să pomenim şi lecţiile de istorie. Cunoaşterea corectă a trecutului poporului nostru cu bune şi cu relele sale ne poate face să ne preţuim neamul sau, dacă nu, măcar să nu îl urâm. Dacă apar cârcotitori, nu trebuie să îi credem, pentru că urmăresc să ne disloce, să ne risipească, să ne dezorienteze. Bunii şi străbunii au făcut o limbă şi au făcut o ţară. Ba chiar mai multe ţări, iar ţara ne-a ajutat să trăim până astăzi. Şi limba. Şi dacă ar fi numai aceste două lucruri, limba şi ţara, tot ar trebui să fim încrezători şi să ducem neamul acesta binecuvântat mai departe, pentru că unele popoare sunt vântură lume, nu au ţări, unele nu au nici limbi, trăiesc prin religii. Istoria noastră este viaţa noastră. Şi dacă o învăţăm şi o ştim nu devenim mai buni, nici mai deştepţi, nici mai pregătiţi pentru viitor, dar putem să ne simţim oameni între oameni, să ştim de ce suntem români, să nu ne ruşinăm de acest lucru, ceea ce înseamnă mult” a fost îndemnul academicianului Ioan Aurel Pop.

Manipularea prin eliminarea culturii naţionale şi generale din educaţie

Prin înlocuirea din sistemul de educaţie primară şi secundară a disciplinelor şcolare consacrate, care au dat măsura valorii lor în societate (istorie, geografie, limba şi literatura română, botanică, zoologie, anatomie, limbi clasice etc.) cu alte „discipline şcolare” având teme care preocupă lumea în prezent, tinerii ajung la un nivel minim de cunoştinţe de cultură generală, nivel care nu îi ajută deloc să se orienteze în lumea contemporană, astfel că ei cad pradă celor mai dureroase şi periculoase experienţe şi experimente care se fac astăzi prin ei, prin ademenirea uşoară a publicului spre direcţii dorite de comunicatorii interesaţi. Un om neinformat crede mult mai uşor o ştire din mass-media, iar astăzi se manifestă, în peisajul cotidian, adevăraţi specialişti în „ştiri false” (fake news). Astfel că întrebarea care se pune este: „Cum să poţi distinge între adevăr şi minciună, dacă nu ai înmagazinate în mintea ta cunoştinţele de bază despre lumea aceasta, ca să poţi compara?” consideră Ioan Aurel Pop.

„Setea de putere nu e omenească, e drăcească, noi trebuie să avem sete de ştiinţă, de bunăvoinţă, de adevăr şi dreptate. Toate regimurile politice au folosit istoria ca instrument de guvernare, ca formă de manipulare. Au avut ideologi care au scos din istorie acele fragmente care erau convenabile.

De exemplu, regimul comunist a scos din istorie numai înfăptuirile ţăranilor şi muncitorilor, răscoale, greve, restul lucrurilor mari le-au lăsat deoparte, asta înseamnă manipulare. Astăzi mă îngrozesc când văd aceste fake news cu care suntem bombardaţi.

De exemplu, preşedintele Trump nu mai recunoaşte că America s-a format ca ţară de colonizare europeană şi c-a distrus sute de triburi de indieni. Secretul existenţei Americii este emigrarea, America a trăit cu sânge proaspăt tot timpul.

La noi, manipularea se face astăzi mai mult prin mijloacele de difuzare în masă, că politicienii nici nu ştiu istorie, nici nu le pasă de istorie. La noi, manipularea se face de forţe intelectuale, oculte, şi de străini mai ales, de la Moscova şi Sankt Petersburg, prin aceste echipe care intră pe reţele de socializare, se dau Popescu sau Ionescu şi strecoară venin, o vorbă bună, una pe lângă, iar apoi te conving. Cred că putem lupta cu această manipulare încercând să citim despre trecut lucrările făcute de oameni oneşti şi dezinteresaţi şi care au echilibru în ele. Ca să avem discernământ trebuie să facem şcoală serioasă, dar din păcate nu se mai face şcoală serioasă” a mai spus academicianul Ioan Aurel Pop.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: