„Afirmaţia lui George Călinescu naşte un şir întreg de întrebări”

Interviu cu preotul paroh CONSTANTIN JABA

Despre preotul paroh Constantin Jaba se poate spune că este un împătimit al creaţiei eminesciene. De aproape cinci decenii s-a străduit să aducă la lumină o realitate contestată şi prea puţin cunoscută, cum că Mihai Eminescu s-a născut la Dumbrăveni. Prin anii 1980, preotul aduce în presa scrisă şi audio-vizuală date concrete cum că Mihai Eminescu s-a născut la Dumbrăveni.

Ne-a pus la dispoziţie mai multe materiale prin care a ţinut să dovedească realitatea contestată. Într-un număr al revistei „Flacăra”, din 1981, sub semnătura doamnei Pia Olaru, găsim un material de la faţa locului, „Casa care nu vrea să moară” din care desprindem: „Preotul din Dumbrăveni, Constantin Jaba, deţine fotografii unice ale statuii şi ale emoţionantei manifestări de atunci, precum şi o fotografie a unor rude ale poetului. Constantin Jaba urmează să prezinte muzeului un material legat de trecerea lui Mihai Eminescu prin Dumbrăveni”.

De asemenea, ne-a oferit materiale publicate în presa vremii prin care se afirmă că poetul fiinţei naţionale româneşti s-a născut la Dumbrăveni. Mai găsim şi unele facsimile din ziare din momentul dezvelirii primului bust al poetului la Dumbrăveni din curtea boierului Leon Ghica. La dezvelirea bustului, în anul 1902, iulie 14, au participat personalităţi de seamă ale culturii româneşti din acea vreme, printre care Alexandru Vlahuţă, Teo Iosif, Cincinat Pavelescu, Victor Morariu, Dumitru Berariu – redactor la ziarul „Deşteptarea” din Cernăuţi.

„Dovada de necontestat” – afirmă interlocutorul nostru – că Eminescu s-a născut la Dumbrăveni este ceea ce este scris pe soclul statuii cum că „Eminescu s-a născut la Dumbrăveni”. Teo Iosif dedică un poem acelui moment fastuos din care desprindem câteva versuri:

„Luceafăr falnic între genii/ Ce neamul nostru i-a avut!/ Mai recunoşti tu Dumbrăvenii/ Pământul sfânt ce te-a născut?”

Bustul este opera de artă a sculptorului Oscar Spathe. Ulterior, bustul este dat jos dintr-o neglijenţă a unor neaveniţi şi topit pentru a fi pus în clopotul bisericii din localitate.

 Preotul a avut amabilitatea să ne acorde un interviu.

 – Cum priviţi afirmaţia criticului literar George Călinescu cum că „Eminescu nu are biografie, cum n-are nici Homer!”? Dumneavoastră, care de ani buni staţi aplecat asupra creaţiei eminesciene, ce părere aveţi de spusele marelui critic?

– Afirmaţia este tendenţioasă în interesul operei sale „Viaţa lui Eminescu” , în care mai are încă o frază: „Neexistând niciun act care să ateste locul şi data naşterii, bunul-simţ ne cere să recunoaştem ca dată de naştere 15 ianuarie şi locul de naştere Botoşani”.

Afirmaţia lui Călinescu naşte un şir întreg de întrebări: Eminescu, când s-a înscris în „Jurnalul” de la Junimea, a scris cu mâna lui: „Mihai Eminescu, 20 decembrie 1849!!!” cu specificaţia că era şi ziua de Sfântul Ignat. Ţinutul Botoşanilor (Dumbrăvenii era amplasat în ţinutul Botoşanilor, iar împărţirea administrativ-teritorială era: cătun, comună, ţinut).

Pe cine să credem? Pe Eminescu sau pe Călinescu? Referitor la întrebarea dvs. cum că Eminescu, ca şi Homer, n-ar avea o biografie, ne întrebăm când a trăit Homer şi când a trăit Eminescu? Dacă el îşi scrie data naşterii cu mâna lui în „Jurnalul” de la Junimea, dacă unii dintre prietenii lui, când era student la Viena şi Berlin îşi amintesc în amintirile lor editate: „Eminescu îşi sărbătorea ziua de naştere de Sfântul Ignat”.

 – „Eminescu nu are biografie”, susţine George Călinescu. Vă rog să clarificaţi ceea ce nu este elucidat nici până astăzi.

 – Cum poate fi justificată o afirmaţie iresponsabilă din moment ce există atâtea afirmaţii şi scrieri la viaţa şi copilăria lui Eminescu făcute de prieteni, de membrii familiei şi de unii cercetători care l-au cunoscut pe Eminescu în viaţă.

 – Sunteţi în posesia unicei fotografii existente a bustului ridicat în parcul din Dumbrăveni, unde pe piedestal stă scris: „Aici s-a născut Eminescu”. Acest înscris se găseşte şi acum la baza soclului bustului din faţa liceului din localitate pe care poetul Nicolae Dabija, din Republica Moldova, s-a aplecat şi a sărutat înscrisul. Poate fi contestat locul naşterii poetului?

– Cine este de rea-credinţă poate contesta lucrul acesta, dar vin înscrisurile din revista „Fântâna Blanduziei”, în care se dă ca loc de naştere Dumbrăveni. Mai există şi manualul şcolar editat la Sibiu (1921) şi afirmaţiile celor care au ţinut cuvântări la bustul lui Eminescu în anul 1902, afirmaţii care nu au fost contestate de nimeni în presa vremii sau sub o altă formă. George Călinescu, care a fost în mai multe rânduri la Dumbrăveni – ultima dată a fost în anul 1965, anul morţii –, nu a acceptat ideea naşterii lui Mihai Eminescu la Dumbrăveni. Din discuţiile avute cu pr. Dumitru Rădăuceanu, unde George Călinescu trăgea până în anul 1965, ni s-au dezvăluit multe lucruri tainice referitoare la legătura lui George Călinescu cu familia Ghica, şi în special cu Ruxandra Ghica pe care şi-o dorea de soţie, iar bunicul ei, boierul Leon Ghica, nu-l dorea socotindu-l „un ţărănoi din ţara paielor” .

Totuşi, în 1949, când a avut loc naţionalizarea şi confiscarea averilor boiereşti, Ruxandra Ghica merge la Bucureşti şi locuieşte la George Călinescu, ea bucurându-se de privilegiile „de primă doamnă”, iar soţia lui era ţinută în subsolul clădirii şi în pod până în anul 1958 când Ruxandra Ghica pleacă în Germania Federală. Lucrurile acestea au mai fost confirmate de Alexandru Ghica, fratele Ruxandrei Ghica, în prezenţa secretarului Primăriei Dumbrăveni, dl Mihai Chiriac. Mi-a confirmat aceste aspecte şi acad. Răzvan Theodorescu, într-o vizită la Dumbrăveni, care este rudă cu familia Ghica.

Referitor la bustul din 1902 aş vrea să subliniez un fapt de mare importanţă. În anul 1970, la o emisiune a Teleenciclopediei s-a prezentat istoria filmului mut, primul film mut din România fiind făcut în anul 1902, la Dumbrăveni, cu ocazia dezvelirii bustului poetului naţional, de o firmă din Viena „Jean Bialiy”, care avea reprezentanţă în Botoşani. Filmul redă conacul, curtea boierească, clădirea numită „Cucurigul” care era pusă la dispoziţie în fiecare vară scriitorilor şi oamenilor de artă ca loc de recreere.

– Este ştiut faptul că Mihai Eminescu a avut o relaţie specială cu Dumbrăveniul. După cumpărarea moşiei de la Ipoteşti, Eminescu a mai revenit la Dumbrăveni?

– Cumpărarea moşiei de la Ipoteşti nu a însemnat ruperea legăturilor familiei Eminescu cu Dumbrăveniul şi implicit ale lui Eminescu, deoarece, în anul 1864, poetul împreună cu tatăl său vizitează Dumbrăveniul. Această vizită reiese şi dintr-o scrisoare adresată de la Dumbrăveni Veronicăi Micle de Eminescu, în care îi spune că era încântat că a ascultat o partitură cântată la pian de Ana Ghica Biberstein, fostă cântăreaţă la Opera din Viena, soţia lui Costache Balş. Pe timpul împroprietăririlor lui Cuza, tatăl lui Eminescu, George Eminovici, era reprezentantul legal al Anei Ghica.

Trebuie menţionat faptul că „debutul literar al lui Eminescu” a fost pe poarta conacului de la Dumbrăveni, unde a scris următorul catren: „La castel în poartă calul/ Stă a doua zi în spume/ Dar frumoasa lui stăpână/ A rămas pierdută-n lume”.

Referitor la acest catren, poetul a reuşit să cunoască povestea de dragoste dintre nepoata soţiei lui Balş şi un ţăran cu care a şi fugit peste graniţă. Îşi mai amintea că stătea ceasuri întregi sub fereastra Madamei Heller, soţia administratorului moşiei Balş, care cânta la pian. „Tata de multe ori m-a descoperit acolo. Văzând pasiunea mea pentru muzică a cerut ca dânsa să-mi dea lecţii”.

De menţionat că boierul Balş avea o bibliotecă de peste 3000 de volume.

– Vă întreb de ce nu există niciun înscris până la George Călinescu, şi aici îl am în vedere în mod special pe Titu Maiorescu, prin care să se demonstreze că Eminescu s-a născut la Ipoteşti?

– Pentru că nu s-a născut la Ipoteşti.

Interviu realizat de

MIHAI SULTANA VICOL

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: