Păcală se întoarce

Nu, nu este vorba de filmul, mereu reluat şi difuzat pe diferite canale TV, în care eroul popular este întruchipat de Sebastian Papaiani. Este vorba de cartea „Păcală şi ai săi” a neobositului profesor universitar, scriitor şi om de ştiinţă Ion Popescu-Sireteanu, recent publicată la Editura Printis din Iaşi, după ce, cu puţine luni în urmă, a mai scos de sub tipar vasta lucrare în trei volume despre „termenii păstoreşti în limba română”, reeditată, cu întregiri, la cererea Academiei Române, precum şi cartea „Din toponimia Bucovinei”.

Volumul de povestiri „Păcală şi ai săi” este o adevărată capodoperă a sa şi a prozei româneşti cu tematică folclorică, fapt care justifică cele şase ediţii tipărite între anii 1994 şi 2019. Ultima variantă este mai concentrată, redusă la 97 de pagini (cea mai extinsă având 224 de pagini) şi poartă, pe copertă, menţiunea „Pentru un scenariu de film”. Având în vedere această destinaţie – ecranizarea –, autorul a selectat şi a restructurat scenele de viaţă prezentate în ediţiile anterioare, pentru a le da o structură şi o succesiune mai unitară şi mai antrenantă, menită să menţină atenţia şi curiozitatea viitorilor spectatori. Transpunându-se în situaţia unui regizor, dă anumite sugestii privind decorul, mişcarea scenică, comportarea actorilor ş.a., lăsându-le totuşi eventualilor realizatori ai filmului libertate deplină de acţiune.

Cartea începe cu evocarea unei lumi anistorice, mitice, eterne, a satului arhaic, tradiţional, în care viaţa se desfăşoară după tipare fixe, în cicluri repetabile, iar Dumnezeu şi Sfântul Petru coboară pe pământ, cer găzduire, îi încearcă pe oameni ca să le cunoască firea, îi răsplătesc după merite şi le luminează drumul vieţii.

În finalul cărţii, lumea se grăbeşte, se schimbă radical, coboară din mit în istoria contemporană.

„Revoluţia română a început. Azi în Timişoara, mâine-n toată ţara! Jos asasinul! Jos comunismul!”. Acum miticul e devoalat, răul ia forma comunismului, iar diavolul, chipul dictatorului.

Cartea are o structură simetrică, rotunjită, ca romanele lui Rebreanu, de exemplu. La început, badea Toader, tatăl lui Păcală, simţindu-şi sfârşitul aproape, le dă celor trei feciori poveţe înţelepte despre viaţă, parcă într-un fel de testament moral. La sfârşitul cărţii, Păcală, ajuns bătrân, le dă sfaturi aproape identice fiilor săi, tot în număr de trei. S-a încheiat încă un ciclu, poate începe altul şi viaţa merge înainte. Aceste sfaturi ne duc cu gândul la „Învăţăturile” date acum 500 de ani de domnitorul Neagoe Basarab fiului său Teodosie, adaptate cerinţelor epocii feudale şi statutului de viitor conducător de ţară.

Sfaturile date, succesiv, de cei doi taţi, pot constitui un adevărat cod etic ţărănesc, confirmat şi verificat de îndelungata experienţă de viaţă a generaţiilor anterioare, iar adevărul lor devine şi mai convingător prin folosirea cuvintelor şi expresiilor populare pline de sevă, a locuţiunilor, a metaforelor, comparaţiilor, simbolurilor, a proverbelor şi zicalelor, rămânând astfel întipărite în mintea cititorilor.

Sfaturile, indicaţiile şi avertismentele date fiilor de cei doi taţi vin din intenţia de a-i ajuta să deosebească binele de rău, adevărul de minciună, frumosul de urât, ceea ce este important şi durabil de ceea ce este neînsemnat şi efemer, determinându-i să fie oameni buni la suflet, cinstiţi, demni, capabili să evite pericolele şi tentaţiile dăunătoare. Iată câteva din aceste sfaturi, în formularea dată de autor: „Averile şi sărăcia trec, dar învăţătura rămâne ca un înger pe lângă noi”; „Pe omul bun să-l ţii aproape, că-i floare rară!; „Nu te lăcomi la avutul altuia, că munca străină strigă la cer şi Dumnezeu nu bate cu ciomagul”; „Nu lăsaţi mintea să doarmă; Cel de Sus ne-a dat-o să lucrăm cu ea”; „Cine caută stăpân ajunge slugă”; „Norocul îi învârstat cu nenoroc şi bucuria cu durere”; „După găinărie vine hoţia”; „Cuvântul de multe ori sparge case şi cetăţi, de aceea să fiţi semănători de cuvinte bune”; „Să-ţi scoţi singur carul din baltă”; „Bea apă din pumnul tău”; „Dacă te rezemi de stâlpul cel putred, te duci jos cu tot cu gard”; „Din coadă de câine nu poţi face sită de mătase”; „Să nu-ţi alunece ochii după multe catrinţe”; „Să te ferească Dumnezeu de prune crude, de mere pădureţe şi de dragoste la bătrâneţe”; „Muierea frumoasă îi boală-n oasă şi sfadă-n casă”; „Frumosul nu-i numai al tău, oricât ai crede astfel”, ş.a., ş.a.

Această bogăţie paremică şi de metafore, comparaţii, expresii şi locuţiuni ridică textul autorului deasupra povestirilor populare privitoare la Păcală, aşa cum poveştile lui Creangă se ridică deasupra celor populare şi devin opera originală a unui mare artist.

Înarmat cu aceste învăţături, punându-şi pălăria pe cap şi traista pe băţ, Păcală pleacă în lume să îndeplinească misiunea cu care l-au răsplătit pentru bunătatea şi omenia sa Dumnezeu şi Sfântul Petru: „să fii vesel pe cât se poate şi să-i păcăleşti, ca un pedepsitor înţelept, pe cei răi, pe cei zgârciţi, pe bârfitori, pe pizmaşi, pe cei care lucră în sărbători, pe cei care îl fură pe sărac să strângă ei avere, pe cei care închid uşa drumeţului trudit ori nu-i întind un blid de mâncare şi un ulcior de apă”.

Dacă în snoavele populare acţiunea pedepsitoare a lui Păcală se exercită într-o societate vag feudală, cu boieri şi bogătaşi lacomi, cu negustori necinstiţi, cu slujbaşi înapoiaţi şi corupţi, personajul lui Ion Popescu-Sireteanu îşi prelungeşte misiunea şi în epoca socialistă, când ţăranii sunt siliţi să se înscrie la colectiv, fiind deposedaţi de bunurile adunate de ei, de părinţi şi de bunicii lor, ca să fie slugile noilor stăpâni înapoiaţi şi fără scrupule, ridicaţi din scursura societăţii, la fel cum se ridică gunoaiele deasupra apei învolburate.

Un regizor care s-ar apuca să realizeze un film după această carte ar avea şansa să obţină un succes răsunător, punându-l pe Păcală să-i ia în ţeapă şi să-i dezumfle pe cei din nomenclatura comunistă şi pe marii profitori de după Revoluţia din 1989.

TRAIAN REI

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: