Ciprian Bojescu, 80 de ani!

Numeroşi sunt prietenii şi colaboratorii, inclusiv cititori ai cărţilor sale şi ai articolelor din cotidianul „Crai nou”, scrieri care, de fiecare dată – fie că reprezintă amintiri de odinioară, fie că sunt cronici lapidare ale unor substanţiale şi emoţionante întâmplări de actualitate – întregesc în spirit şi în ideal o Bucovină fără de nicio graniţă, ţin să transmită tuturor că astăzi, 15 mai 2019, confratele lor Ciprian Bojescu împlineşte o frumoasă şi rotundă vârstă. Sau, cum ne preciza unul dintre ei, cu gândul la toţi ceilalţi, „atât colegii şi prietenii din Cernăuţi, cât şi cei din Suceava îl felicită cu ocazia împlinirii vârstei de 80 de ani”, urându-i sănătate şi energie pentru a le rămâne acelaşi statornic prieten.

Aşadar, astăzi, 15 mai, suceveanul Ciprian Bojescu – născut în comuna Iordăneşti, judeţul Storojineţ (Cernăuţi) –, care în decembrie 2018 şi-a aniversat căsătoria la jumătate de veac – se bucură alături de toţi cei care îl îndrăgesc şi îl respectă la o frumoasă aniversare. Aniversare ce constituie inclusiv încă un moment al amintirilor, precum cel pe care îl configura în urmă cu un an, la apariţia unui volum („Vremea amintirilor”, Accent Print, Suceava, 2018), care se alătura altora dinainte, precum „File din istoria satului Iordăneşti” (2013, coautor, alături de Dumitru Covalciuc şi Nicolae Şapcă), „Rătăcind prin Bucovina” (2015), „Cu dragoste de pământ românesc” (2016). Cu prilejul semnalării acelui volum, notam printre altele că acesta se încheia, desigur că nu întâmplător, cu poemul „Bătrânul pădurar” de Gheorghe Vicol: „…Are cuşma pe-o ureche,/ Iar în inimă…, pădurea!”. „Cuvântul înainte” fiind semnat Constantin Hluşneac, care, printre altele, scria: „Prin stilul său concret şi la obiect, îşi pune în valoare calităţile. (….) Lapidar, tratând subiectele cu o oarecare parcimonie, Ciprian Bojescu reuşeşte să captiveze. (…) Ciprian Bojescu s-a născut în România Mare, în partea de ţară care astăzi este a Ucrainei, în comuna Iordăneşti, raion Hliboca, regiunea Cernăuţi. (…) Evenimentele din perioada anilor 1940-1944 l-au adus, împreună cu familia, în urma a două refugii, în România. (…) Editează trei cărţi, întărindu-şi poziţia de publicist sucevean, cum se întâmplă şi acum, prin această nouă carte…”. Adăugăm aici că, anterior, aflasem că, la Iordăneşti, tatăl său, Ioan, fusese notar comunal, că familia lui s-a refugiat în România şi în 1940, şi în 1944, stabilindu-se temporar în Banat, pentru ca apoi să revină în sudul Bucovinei. „Ciprian Bojescu este un vrednic român din Suceava. El a purces la zidirea unei case, a crescut doi feciori ca doi brazi de la Panaci, a sădit zeci de copaci, dar, spre deosebire de alţi semeni ai săi, a scris şi tipărit două cărţi, lăsând spre amintire generaţiilor ce vin fărâme din sufletul său, crâmpeie din zbuciumata şi tragica istorie a Bucovinei” scria („Cuvânt despre un frate arborosean”), în deschiderea volumului „Rătăcind prin Bucovina. Pagini de jurnal” (Suceava, 2015), cel care avea să-i devină şi să-i rămână, dincolo de timp, prieten bun, Dumitru Covalciuc, referindu-se inclusiv la monografia „File din istoria satului Iordăneşti”, pe care o semnase alături de Ciprian Bojescu şi Nicolae Şapcă. În acelaşi volum din 2015, „Un om bogat” îl considera Alis Niculică, cea care mărturisea că, de când l-a cunoscut, l-a inclus pe Ciprian Bojescu „în rândul iubitorilor de cultură, între adevăraţii prieteni ai «fraţilor de dincolo», veşnic cu gândul la Cernăuţi”, ulterior recunoscându-i, pe lângă altele, „o sinceritate şi o modestie dezarmante, calităţi pe cale de dispariţie în zilele noastre”: „Domnul Ciprian Bojescu este un om cum rar mai întâlneşti astăzi. (…) Pe oriunde a fost a lăsat în urmă numai gânduri bune. De aceea putem spune, fără a greşi, că Domnul Ciprian Bojescu este un om bogat. De fapt, este unul dintre cei mai bogaţi oameni pe care îi cunosc. Nu în bani, desigur. Ci în prieteni…”.

Categoric, Ciprian Bojescu nu-şi trădează vârsta şi, discret, rămâne acelaşi cronicar care, privind împrejur, fără a se uita pe sine, îi vede cu asupra de măsură pe ceilalţi, mai cu seamă pe bucovinenii „lui”, spre a ni-i împărtăşi aşa cum îi percepe, asemeni sieşi, având o identitate clar conturată în istorii şi simţiri.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: