La Clit, judeţul Suceava

Prima sesiune de plantare cu voluntari din acest an a proiectului „Pădurea de Mâine”

Peste 200 de voluntari au răspuns chemării Asociaţiei Administratorilor de Păduri (AAP), Universităţii „Ştefan cel Mare” Suceava şi companiei Holzindustrie Schweighofer de a participa, în cadrul campaniei „Pădurea de Mâine”, la o acţiune de reîmpădurire. Acţiunea s-a desfăşurat pe raza localităţii Clit şi la ea au participat, alături de membri ai comunităţii locale, de personalul silvic din cadrul Ocolului Silvic Solca şi de angajaţi ai „Holzindustrie Schweighofer” de la fabricile din Rădăuţi şi Siret, elevi de la Liceul Tehnologic „Tomşa Vodă” din Solca şi de la Colegiul Tehnic Rădăuţi, precum şi studenţi ai Facultăţii de Silvicultură din cadrul Universităţii „Ştefan cel Mare” din Suceava. Pe o suprafaţă de 1,3 ha aceştia au plantat 6.160 de puieţi de brad, frasin, paltin de munte şi molid.

„Ne bucurăm că proiectul «Pădurea de Mâine» revine pentru a treia oară în Bucovina, după cele două anterioare, de la Poieni Solca şi cea de anul trecut, din Parcul Naţional Călimani, comuna Dorna Candrenilor. Suntem bucuroşi să constatăm că voluntariatul «prinde» şi că tinerii participă activ, în număr din ce în ce mai mare, la plantarea pădurii de mâine. Campania aceasta este parte a strategiei noastre de responsabilitate socială, alături de cea de educaţie şi sănătate, în care suntem puternic implicaţi”, a declarat Vasile Varvaroi, manager de achiziţii la „Holzindustrie Schweighofer”.

„Această suprafaţă de pădure a fost retrocedată foştilor proprietari în anul 1991, în baza Legii 18. Acum, aceştia ori nu mai sunt în viaţă, ori sunt în vârstă sau bolnavi, fără posibilitatea financiară de a reîmpăduri aceste suprafeţe. În sprijinul lor au venit astăzi voluntarii, în cadrul proiectului «Pădurea de Mâine», pentru a o reîmpăduri cu o combinaţie de specii de răşinoase şi foioase, o combinaţie bine gândită din punct de vedere tehnic, astfel încât să fie suficient de rezistente de-a lungul timpului împotriva factorilor biotici şi abiotici”, a declarat şeful Ocolului Silvic Solca, ing. Constantin Moldovan, care a mulţumit tuturor participanţilor pentru implicare.

Voluntari mai mari şi mai mici

După ce li s-a făcut instruirea tehnică şi au văzut cum se plantează corect un puiet, (gluma favorită: „puietul se plantează cu partea verde în sus”), după ce li s-au adus la cunoştinţă câteva reguli de proiecţie a muncii, voluntarii au împânzit zona, care fusese pregătită în prealabil pentru plantare, vatra puietului fiind marcată de silvicultori. S-a muncit, dar s-a şi râs, s-au făcut poze multe, selfiuri şi în grup, să rămână amintire şi să fie dovadă. „Suntem încântaţi de această acţiune” a spus directorul Colegiului Tehnic Rădăuţi, Gelu Ţugulea. „Am venit aici să facem un gest pentru natură, dar şi pentru noi, toţi avem de câştigat. Am răspuns întotdeauna când am fost invitaţi, fiind conştienţi că trebuie să învăţăm să preţuim natura”.

Studenţii au fost însoţiţi la acţiunea de împădurire, ca şi în anii trecuţi, de dr. ing. Ciprian Palaghianu, de la Facultatea de Silvicultură din cadrul Universităţii „Ştefan cel Mare” Suceava. „Ne bucurăm că există în continuare doritori şi interes pentru acest proiect care se adresează proprietarilor care au probleme în a finanţa lucrările de regenerare şi sperăm ca şi de acum încolo să avem astfel de acţiuni în care să reuşim să intervenim” a declarat el. Între studenţii aflaţi la acţiunea de împădurire s-au aflat şi studenţi străini, la silvicultură fiind înscrişi şi studenţi din Grecia, Serbia sau chiar Mexic, cei prezenţi fiind dintre cei înscrişi în Programul Erasmus.

Doi primari, la reîmpădurire

Cum proprietarii corpului de pădure Bahna, pe care se făcea reîmpădurirea, sunt din localitatea Iaslovăţ, la faţa locului s-a aflat şi cel aflat în fruntea treburilor, primarul Ion Cotoară, care a participat „cu bucurie şi plăcere” la aşa acţiune.

Şi pentru că zona se află pe raza administrativă a comunei Arbore, primarul acesteia, Dan Tiperciuc, a venit cu gând să planteze şi el măcar 100 de puieţi. Bucuros că „voluntariatul nu a murit în această ţară”, şi-a adus „ustensila de acasă, rodată în plantări şi mai trainică, zic eu, decât celelalte”.

Plantăm, revenim, monitorizăm

Tot sâmbătă, după ce acţiunea de plantare de la Clit a luat sfârşit, am făcut o scurtă oprire la Poieni Solca, locul unde anul trecut s-au plantat, pe o suprafaţă de 4,7 ha, 21.000 de puieţi de brad, molid, frasin, paltin şi anin negru. „Proiectul nostru nu presupune doar să plantăm, ci să revenim în fiecare an pe suprafeţele plantate şi să monitorizăm, timp de patru, cinci ani”. Acolo unde e cazul venim cu lucrările necesare astfel încât, atunci când pădurea ajunge la starea de masiv, să fie în cele mai bune condiţii”, a spus Vasile Varvaroi.

Au fost ceva pierderi, cam 15 la sută, apreciază silvicultorul Constantin Moldovan, dar acestea sunt pierderi normale, nu li se pot imputa celor care au efectuat împădurirea. „Condiţiile meteo au fost nefavorabile, a fost o secetă prelungită, deci sunt pierderi acceptabile după normativele tehnice”, a declarat acesta, adăugând că s-au făcut completări pentru a compensa toate pierderile.

„Pădurea de mâine”

„Pădurea de Mâine” este un proiect multianual, naţional, elaborat de Asociaţia Administratorilor de Păduri şi de Universitatea Ştefan cel Mare din Suceava, cu sprijinul Holzindustrie Schweighofer. Proiectul, care se va desfăşura pe o perioadă de 5 ani de plantări efective, răspunde unei nevoi urgente de reîmpădurire a terenurilor private. Terenurile forestiere s-au retrocedat în mai multe etape, iar diferite situaţii au dus, în unele cazuri, la degradarea pădurilor. În cadrul proiectului vor fi plantaţi un milion de puieţi pe parcursul a cinci ani. Lucrările de întreţinere şi monitorizare vor continua timp de trei ani pentru a asigura atingerea obiectivului, respectiv instalarea cu succes a vegetaţie forestiere.

De la lansarea proiectului, în toamna anului 2017, au fost plantaţi peste 160.000 de puieţi, pe o suprafaţă totală de 40 de hectare. Până acum, „Pădurea de Mâine” a angrenat peste 1.000 de voluntari în acţiunile sale, desfăşurate în opt judeţe din ţară. Proiectul este deschis proprietarilor privaţi de terenuri forestiere din întreaga ţară, care pot să înscrie o suprafaţă pe www.padureademaine.ro.

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

SUMARUL EDIȚIEI